Astăzi 19 Ianuarie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 18 Ianuarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Economie 4 Septembrie 2017, ora 07:48

Cum ne manipulează autorităţile şi politicienii cu cifrele „oficiale”

Marime Font

Zilnic suntem bombardaţi cu numeroase cifre şi rezultate financiare: de la comunicatele autorităţilor, la cele din analizele experților. Multe din aceste date sunt eronate, iar ziarişti şi redacţii întregi se lasă păcălite fără nicio remuşcare de conştiinţă, anunță mold-street.com.

În cele ce urmează vom încerca să analizăm unele din aceste date şi să arătăm cât de uşor este să le combaţi, să arăţi că ele nu sunt adevărate.

Cifrele magice şi realitatea

Filosoful şi matematicianul grec Pitagora şi adepţii săi considerau că numerele exprimă nu numai relaţii cantitative, ci şi calitative. Mai mult, el punea pe seama numerelor şi o serie de proprietăţi magice. Nu mă apuc să apreciez pe cât de adevărat este aşa ceva, dar se pare că pentru mulţi dintre noi numerele (cifrele) au într-adevăr un efect magic, iar frecvent – cu impact nu tocmai pozitiv.

Cel mai mult le place să se laude cu cifre pentru a demonstra că obţin rezultate autorităţile şi partidele de la guvernare. Acestea frecvent folosesc cifre cu şi fără treabă pentru a arăta succese remarcabile. În schimb, opoziţia foloseşte cifrele pentru a demonstra incapacitatea celor ce se află la conducere de a guverna cu ţara.

Ministerul Afacerilor Externe şi drumurile cu gropi

Să luăm unul din cele mai recente comunicate ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în care sunt enumerate 10 rezultate de succes în trei ani de implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acolo se afirmă bunăoară că în trei ani au fost reabilitate 425 de kilometri de drumuri naţionale cu suportul BERD şi BEI.

Realitatea este că aceste drumuri de fapt urmau a fi reabilitate, dar din cauza furtului miliardului, corupţiei, proastei organizări, incapacităţii instituţionale etc., la unele din ele se atestă întârzieri de mai bine de patru ani de zile la efectuarea lucrărilor. Aceste lucrări de construcție se preconizează a fi finalizate abia în 2018-2019.

Tot acolo Ministerul Afacerilor Externe mai anunţă că graţie unui credit al Băncii Mondiale au fost reabilitate 300 de kilometri de drumuri locale. Din datele prezentate de fostul ministru al Transporturilor rezultă că lucrările de reparație a primelor patru coridoare urmează să înceapă în anul 2017.

Cine a avut nevoie de o astfel de dezinformare? Ministrul Galbur sau, poate, premierul Pavel Filip? Am putea pune acest fapt pe seama lipsei de specialişti la Ministerul de Externe, dar cu siguranţa informaţia veridică se putea de găsit la specialiştii de la Ministerul Economiei şi Infrastructuri.

Din parcurile industriale iese fum

Dar şi Ministerul Economiei şi Infrastructuri distribuie uneori informaţii care provoacă dubii. De exemplu pe 1 septembrie 2017, a fost difuzat comunicatul precum că investiţiile străine directe s-au majorat cu 24% în semestrul I al acestui an, dar după ce am scris un mesaj serviciului de presă, datele au fost operativ corectate, pentru că ar fi doar pentru primul trimestru.

Şi alte date difuzate de MEI provoacă semne de întrebare. De exemplu se anunţă că în primul semestru al anului 2017, în cele 10 parcuri industriale din țară, au fost atrase investiții în valoare de 53,4 milioane lei, iar în șase ani cifra respective constituie peste 1,1 miliarde lei.

În mod normal apare întrebarea: „În primul semestru al anului 2016 ce volum de investiţii a fost?” Răspunsul este necesar pentru a vedea dacă este o evoluţie pozitivă sau negativă. Or, în mai 2016, acelaşi minister raporta că până la finele lunii martie 2016, parcurile au atras investiţii de circa un miliard de lei.

Baza de comparaţie o putem culege însă din alt comunicat, din care putem constata că investiţiile în parcurile industriale constituie mai puţin de un procent din totalul investiţiilor în economie în prima jumătate a acestui an. Adică au un impact minor, deşi li se acordă o importanţă foarte mare.

Cum Rusia a investit în Moldova 4,5 miliarde de dolari

Şi Guvernul stă bine la acest capitol. De exemplu pe pagina web a Guvernului mai stă un comunicat din 15 martie 2017 în care se anunţă că 900 de companii cu capital rusesc au investit în Republica Moldova circa 4,5 miliarde de dolari.

Aceste cifre nu se regăsesc nici în una din statisticile Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), cele ale Ministerului Economiei şi nici în datele oficiale din Rusia.

Datele BNM relevă că la 30 decembrie 2016, soldul investiţiilor străine directe era de 3,58 miliarde de dolari, adică cu aproape un miliard de dolari mai puţin decât cifra dată de Guvern privind investițiile Rusiei în Moldova.

De ce economia nu moare?

Nu putem să trecem cu vederea şi folosirea şi de către unii specialişti în economie a unor date manipulatorii. E cazul fostului preşedinte al Comisiei Buget, Economie şi Finanţe din Parlamentul Republicii Moldova, Veaceslav Ioniţă.

Acesta anunţa pe 15 august 2016 că economia Moldovei pur şi simplu moare. E adevărat că starea economiei ţării nu provoacă euforie nici în rândul populaţiei, nici nouă, dar ceea ce a surprins au fost datele folosite ca argument de fostul deputat.

„Creditarea economiei scade continuu de aproape trei ani. În trimestrul II din acest an volumul de credite acordate au constituit 34,2 miliarde lei comparativ cu 47,2 miliarde lei în 2004 Trimestrul III, o reducere cu peste 13 miliarde lei”, scrie Ioniţă.

Citiți în continuare pe mold-street.com

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:43

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:42

Poporul vegetal

Poporul vegetal Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:40

Crimele Comunismului: Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul