Comentariu

Cum poate fi evitată practica comunistă a „izolării de societate”

Eduard Muşuc a folosit un eufemism – „izolarea de societatea civilizată” este, de fapt, sinonimă cu arestarea. Ce bine ar fi fost în vremurile nu de mult apuse… Abia ar fi scos pe gură Eduard Muşuc „izolarea de societatea civilizată” şi ar fi apărut ca din pământ băieţii care să execute porunca! 

Arestarea unui om din cauza exprimării unor convingeri era cât se poate de logică în perioada comunistă. De fapt, ea era tocmai cea care stătea la baza regimului: trebuia evitată cu orice preţ situaţia în care cineva ar fi putut striga că „regele e gol”. Nici împlinirea dorinţelor unuia ca Muşuc nu este foarte îndepărtată în timp. Vă mai amintiţi de aprilie 2009? Când oamenii erau ridicaţi de pe stradă şi reţinuţi în mod ilegal? Îşi mai aminteşte cineva de bătăile aplicate în arest? Filozofia comunistă e simplă: există legi, dar dacă noi vrem atunci nu se mai ţine seama de el. Are o altă părere? Luaţi-l!

Vorbele lui Eduard Muşuc trădează ciorba care fierbe sub capacul comuniştilor. Ta-a-are şi-ar mai dori să revină la putere, să poată „izola de societatea civilizată” pe unii şi pe alţii. Lupul nu şi-a schimbat nici părul, nici năravul. Vorbele lui Muşuc arată în ce direcţie îşi doresc comuniştii să meargă: înapoi. Înapoi la zilele când puteau schimba culoarea semafoarelor cu o simplă apăsare de buton. Înapoi la zilele în care puteau ameninţa la televiziune că deschid focul în stradă împotriva contestatarilor. Iar primul pas înapoi ar fi o victorie a comuniştilor la primăria Chişinăului. Comuniştii au nevoie de o victorie ca de aer: de doi ani de zile nu au mai câştigat nimic.

Dacă vor suferi şi de această dată o înfrângere, riscă să intre în vrie, să îşi piardă coeziunea. O victorie la Primăria Chişinăului le-ar da comuniştilor un răgaz, le-ar permite o schimbare de lider. Un lucru este cert: în R. Moldova curentul de stânga e foarte puternic – însă acest curent a fost monopolizat de auto-intitulaţii comunişti. Comunişti proprietari de firme, comunişti partizani ai capitalului, manipulanţi ai conturilor bancare – dar acestea sunt detalii. 

Problema e că o schimbare de lider la comunişti nu ar însemna sub nicio formă o schimbare reală. Dacă Igor Dodon câştigă Primăria şi preia puterea în capitală, dar şi în Partidul Comuniştilor, oricum nu am avea decât o clonă ideologică a lui Vladimir Voronin. De fapt, nu ar fi niciun fel de schimbare, doar un transfer de putere în buna tradiţie sovietică. Liderul cel tânăr vine doar aparent cu promisiunea unor schimbări, în realitate dorind să păstreze sistemul şi să îl ducă mai departe. Pentru a evita o revenire la total ne-europeana practică a „izolării de societatea civilizată”, nu există decât o singură soluţie: coalizarea partidelor care cred într-un viitor european. Şi votul masiv al tinerilor care nu au uitat ce s-a întâmplat în aprilie 2009. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *