Cum scriem: “Cine absolvÄ liceul”
Este de menÅŖionat cÄ a absolvi are douÄ sensuri distincte: 1. A termina un an Åcolar, un ciclu sau o formÄ de învÄÅŖÄmânt. 2. (jur.) A scuti de pedeapsÄ un acuzat.
DicÅŖionarele explicative mai vechi, de exemplu, DEX-ul din 1975 Åi cel din 1998, dar Åi DEX-ul online, diferenÅŖiazÄ aceste sensuri Åi prin formele de conjugare la timpul prezent: ABSOLVÄē (1) absolvesc, (2) absólv, vb. IV. Tranz. 1. A termina un an Åcolar, un ciclu sau o formÄ de învÄÅŖÄmânt. 2. A scuti pe cineva de pedeapsÄ; a ierta. – Din germ. absolvieren, lat. absolvere. Deci, conform acestor dicÅŖionare, când este vorba de o instituÅŖie de învÄÅŖÄmânt, se folosesc formele absolvesc, absolveÅti, absolveÅte, iar cu referire la instanÅŖÄ apar formele absolv, absolvÄ.
ÎnsÄ atenÅŖie! Începând din 2005, când s-au schimbat mai multe reguli ortografice, pentru verbul a absolvi nu mai sunt prevÄzute douÄ forme de conjugare (absolvesc / absolv), ci doar una: absolv, cu referire la ambele sensuri. DOOM-ul menÅŖioneazÄ modificarea de formÄ Åi prezintÄ urmÄtoarea informaÅŖie: absolvi (a~) (a termina un ciclu de învÄÅŖÄmânt, a scuti de pedeapsÄ) vb., ind. prez. 3 absolvÄ, imperf. 3 sg. absolvea; conj. prez. 3 sÄ absolve.
ExplicaÅŖia acestei unificÄri ar fi cÄ anume formele absolv, sÄ absolve sunt intrate în uz, adoptate de cei mai mulÅŖi vorbitori de românÄ Åi reflectÄ „legea minimului efort” Åi a opÅŖiunii pentru formele mai scurte. ÎnsÄ vorbitorii basarabeni sunt mai conservatori Åi nu prea adoptÄ aceastÄ micÄ economie de sunete provenitÄ din omiterea lui -esc, -eÅte. Åi totuÅi, cei care vor Åi, mai ales, au obligaÅŖia sÄ respecte normele limbii române literare vor trebui sÄ utilizeze formele eu absolv, tu absolvi, el absolvÄ Åi sÄ spunÄ / sÄ scrie: tinerii care absolvÄ liceul; dorea sÄ absolve o facultate etc.
Åi asta pentru cÄ dicÅŖionarul este o lege, iar dupÄ cum se Åtie, unde-i lege, nu-i tocmealÄ.
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!