Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 19 Ianuarie 2018
Abonamente

Ultima oră 17 Iunie 2011, ora 05:48    Din editia print

Cum şi de ce scriem cu â din a sau cu î din i

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Regulile ortografice care prevedeau scrierea cu î din i în toate cazurile, în afară de cuvintele român, România şi a derivatelor acestora, au fost aprobate încă în 1953. Majoritatea cetăţenilor noştri a început să citească şi să scrie româneşte anume în conformitate cu aceste reguli, care stipulau redarea grafică a sunetului î într-un singur fel, cu î din i.

Ulterior însă ortografia română a fost modificată, trecându-se la scrierea cu â din a, care este mai aproape de principiul etimologic. În conformitate cu noile reguli, a fost editat în 2005 „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (DOOM), după care se conduce acum toată lumea care scrie cu â din a.

Însă, fără să consulte dicţionarul, unele persoane au înţeles că de acum înainte peste tot se va scrie cu â, aşa cum se scria cândva doar cu î. Regulile sunt totuşi ceva mai complicate, pentru că în actuala ortografie sunetul î poate fi redat în scris şi prin î din i şi prin â din a. Iată care sunt aceste reguli: se scrie î la începutul cuvintelor: învăţător, încolo, a întreba etc., deci nu se admite scrierea „ânceput”, „ânger”, „ânsă”; tot î apare la sfârşitul cuvintelor – a coborî, a hotărî, a zăvorî, a izvorî, aşa că e greşită scrierea „coborâ”, „hotărâ”; se scrie â doar în interiorul cuvintelor – pământ, cuvânt, tânăr, când etc. Aici mai există însă o regulă ”adiacentă”: dacă la cuvintele care încep cu î se adaugă un prefix, atunci se păstrează litera lui iniţială î chiar şi după prefix, astfel că î apare şi în interiorul cuvântului, de exemplu, neînţeles, a reînvia etc. La fel î apare în interiorul cuvintelor compuse, în care al doilea element începe cu î, de ex., bineînţeles.



Însă ne putem da seama că multă lume nu prea cunoaşte aceste reguli, urmărind chiar titrele din programele televizate: nu demult în timpul unui program de ştiri pe ecran era scris: „neânţelegeri în Gagauz-Yeri”; mai scriu unii „reântoarcere”, „neântrerupt”, „reântregire” ş.a. Toate aceste cuvinte trebuie scrise cu î, pentru că, fără prefix, ele încep anume cu î – înţelegeri, întoarcere etc.
În interiorul cuvântului â se scrie şi în cazul gerunziilor formate cu sufixul –ând: a lucra – lucrând, a trece – trecând. Din aceste motive de poziţie a sunetului, în unul şi acelaşi cuvânt poate apărea şi î din i, şi â din a, de exemplu: în cuvântul neînţelegând, primul î este motivat de poziţia iniţială din înţelege, iar al doilea â se scrie în sufixul -ând.

Tot noile reguli mai prevăd şi modificarea formelor verbului a fi: se scrie sunt, suntem, sunteţi (la rostire accentul se pune pe u), iar nu sînt, sînteţi, sîntem şi bineînţeles că nu se admite sântem.
La noi şcoala nu a trecut la scrierea cu â din a, dar aproape toată presa, academia, editurile scriu cu â din a. Rămâne ca instanţele de resort să decidă dacă trecem oficial sau nu la â din a, pentru că aproape toţi scriu aşa, dar nimeni nu învaţă regulile ortografice respective, de aceea şi există destul de multe confuzii.
 

Un articol de: Irina Condrea
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul