Astăzi 19 Septembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:24
Abonamente

a

 

Ştiri pe scurt

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Moldova 25 Martie 2016, ora 07:19    Din editia print

De ce UE susţine Republica Moldova

Marime Font

Spre surprinderea unora (deşi eu nu văd nimic surprinzător aici), Uniunea Europeană, prin mai mulţi reprezentanţi ai săi de nivel înalt, în ultima perioadă a făcut declaraţii clare de susţinere a echipei de guvernare de la Chişinău, menţionând că va continua să acorde suport Republicii Moldova în procesul de implementare a reformelor și de democratizare a societăţii.  

În special, această poziţie a Uniunii Europene a ieşit în evidenţă în cadrul celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Asociere RM-UE, care s-a desfășurat recent la Bruxelles (prima reuniune a avut loc acum un an). E adevărat, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova să dea dovadă de o cât mai eficientă utilizare a asistenței substanțiale ce i se oferă, în scopul de a realiza reformele asumate și de a valorifica oportunitățile asocierii politice și integrării economice cu structurile europene.

Dacă e să judecăm la rece situaţia actuală din Uniunea Europeană, din Republica Moldova, dar şi perspectivele ce pot fi prognozate, vedem că această atitudine a UE este logică şi argumentată. În primul rând, e argumentată din punctul de vedere al ultimelor mişcări pe plan internaţional. Cum lupta cu Statul Islamic pare să capete contururi tot mai precise, iar tensiunile din Siria și Ucraina au mai scăzut, mai devreme ori mai târziu o să apară întrebarea: care va fi următorul focar de instabilitate? În condiţiile în care Rusia nu-şi ascunde interesul faţă de ceea ce ea numeşte „sferele sale de influenţă tradiţionale”, iar Moldova este extrem de „atractivă” sub acest aspect pentru Moscova, ca vecină a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, e clar că atenţia Bruxelles-ului, dar şi a altor capitale occidentale se îndreaptă spre ţara noastră.



Care ar fi fost alternativa, dacă nu se reuşea învestirea actualului Guvern? Alegeri anticipate, în urma cărora puterea era preluată de forţele pro-Moscova. Care ar fi fost alternativa, dacă rămâneam la vechea modalitate de alegere a preşedintelui? Posibil, s-ar fi produs din nou destabilizări masive ale situaţiei şi am fi ajuns la alegeri parlamentare anticipate, care s-ar fi soldat cu un rezultat nefavorabil pentru forțele proeuropene. Ce s-ar fi întâmplat dacă Moldova se întorcea cu faţa spre Rusia, ca urmare a scenariilor descrise mai sus? Uniunea Europeană şi NATO ar fi avut la hotarul său de pe Prut nu un aliat, ci un duşman. Pe lângă faptul că ar fi fost reduse la zero rezultatele tuturor proceselor începute în 2009, Uniunea Europeană şi NATO şi-ar fi pus în dificultate şi partenerul său, Ucraina. Nu e un secret că Republica Moldova, mică, aşa cum este ea, totuşi, stă ca un obstacol în calea diferitelor planuri subversive gen Novorusia, Republica Bugeac etc. Atâta timp cât la Chişinău se află o putere ce nu e controlată de Kremlin, Ucraina se va simţi cu spatele protejat, iar Rusia nu va avea cum să-şi promoveze diverse proiecte geopolitice, care ar recroi harta Europei.

Desigur, odată cu eliminarea riscului alegerilor parlamentare anticipate, nu putem spune că am scăpat de toate pericolele posibile. Acum este important ca guvernarea să se mobilizeze şi să asigure stabilitatea internă în Republica Moldova, ceea ce înseamnă şi stabilitate la graniţele UE şi NATO. Tentative de destabilizare se vor întreprinde şi în continuare. De exemplu, Renato Usatâi deja vorbeşte de presiuni asupra Curții Constituţionale, pentru a determina această instanţă să anuleze rezultatele ultimelor alegeri parlamentare, astfel încât să fie dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri anticipate. Nu mai puţin pericol în acest sens prezintă şi preconizatele alegeri prezidenţiale directe, în care, putem presupune că implicarea Rusiei va fi una masivă. Toate aceste riscuri, cu siguranţă, sunt luate în calcul de factorii de decizie de la Bruxelles, care înţeleg perfect situaţia deloc uşoară în care se află guvernarea de la Chişinău. De aceea, Uniunea Europeană şi declară, prin reprezentanţii săi de nivel înalt, că va continua să sprijine Republica Moldova. Or, acest sprijin, în final, e „convertit” în beneficii pentru UE şi NATO.

Nu în ultimul rând, un rol important îl joacă şi prestaţia echipei de guvernare de la Chişinău. La cea de-a doua reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE, delegaţia moldovenească nu a mers cu mâinile goale, ci cu o foaie de parcurs care a dovedit că Chişinăul are nu doar determinare, dar şi o viziune clară cum trebuie să avanseze Republica Moldova pe calea integrării europene. Ședinţele Comisiei pentru integrare europeană, şedinţele comune la nivel de Parlament şi Guvern, acţiunile în plan sectorial întreprinse de instituţiile statului şi care reies din Planul de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE, lichidarea în ritm rapid a tuturor restanţelor ce se acumulaseră în ultimul an ca urmare a crizelor de Guvern şi a instabilităţii politice – toate acestea vin să arate că UE sprijină Moldova nu doar pentru că nu ar avea alternative sau pornind de la interesele sale geopolitice, ci şi pentru că vede o voinţă fermă a autorităţilor de la Chişinău de a urma calea integrării europene.

Rezumând cele spuse mai sus, vom menţiona că recenta reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE vine să spulbere acea umbră de îndoială că la Chişinău este o guvernare proeuropeană, care beneficiază de sprijinul direct al Bruxelles-ului. Şi această claritate apare după aproape două luni de la crearea noii majorităţi parlamentare şi de la învestirea noului Guvern – două luni marcate de incertitudine şi de presiuni fără precedent asupra noii puteri. Cu alte cuvinte, putem afirma că Republica Moldova a revenit pe făgaşul firesc al integrării europene şi urmează să probeze prin rezultate concrete că obiectivele declarate, pot fi şi îndeplinite.

 Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Septembrie 2017, ora: 15:00

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 14 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Roșu socialisto-dodonist

Îmi pare rău de culoarea roșie a trandafirilor, dar și a altor flori. Despre maci nu spun nimic: roșul lor în câmp e o poveste, dar pare-mi-se că socialiștii lui Dodon au gustat din macul roșu după ce i-au căzut petalele...  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Liste de lecturi

În fiecare septembrie elevii sunt din nou în atenția tuturor. Un nou an școlar, noi provocări, liste de teme și lecturi. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Politici etnolingvistice: cazul Cataloniei (IV)

Catalonia (în catalană Catalunya, în spaniolă Cataluña) este o comunitate autonomă a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș al regiunii este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul