1. Nu profita niciodată de patriotismul tău. Profitând o dată, s-ar putea ca Patria să nu mai creadă, apoi, declaraţiilor tale „dezinteresate.”
2. Nu fă mult zgomot patriotic. Îţi iubeşti mama, soţia sau fata dragă, copiii într-un fel în care numai ei ştiu despre asta. Trezeşte-te dimineaţa cu gânduri despre Patrie, nu cu vorbe despre ea. Declaraţiile zgomotoase sunt ca o copertă lucioasă care, deseori, ascunde gânduri banale sau dubioase.
3. Nu impune nimănui dragostea de Patrie. Ea trebuie să vină, vorba lui Alecu Russo, „din lăuntru”. Nu uita că ţări şi imperii s-au prăbuşit din cauza patriotismului zgomotos şi impus! Nu dori acest lucru Patriei tale.
4. Nu aştepta să fii răsplătit, chiar dacă te-ai sacrificat pentru Patrie. Pentru că sacrificiul tău va fi – atunci – o afacere (fie şi una „echitabilă”: eu ţie – tu mie). Trăieşte acut istoria Patriei şi trăieşte-i acut prezentul. Sunt istoria ta personală şi prezentul tău personal.
5. Nu-ţi fă o idee abstractă şi comună din părinţii tăi. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Ei sunt chiar Patria ta. Patria, etimologic, e chiar ţara tatălui. Nu le bate obrazul celor din satul tău – dacă ai plecat din sat – că nu fac ce / cum trebuie. Nu-i învăţa pe cei rămaşi acasă – dacă ai plecat în altă ţară – cum să-şi iubească Patria. Nu aglomerarea de vorbe multe şi goale despre patrie trebuie să ne intereseze, ci trierea celor sincere.
6. Nu te lăuda cât de mult îţi iubeşti Patria. Patriotismul de tip eroic nu e cel declarat de la înalte tribune şi nici cel teatral, de genul morţii patriotice pe eşafod, sub privirile admirative ale spectatorilor. Patriotismul eroic e cel cotidian, iubindu-ţi Patria în pofida indiferenţei celor care îţi reprezintă politic patria ori a dispreţului altora.
7. Să nu-ţi faci în nicio formă un chip cioplit al unei patrii abstracte. Nu-i urî pe cetăţenii Patriei tale, iubind pervers… o idee. Patria… sunt ei! Indiferent de cât de mult îşi iubesc aceştia patria, de cât de mult îşi afişează această dragoste, de forma în care îşi manifestă sau nu dragostea.
8. Nu confunda patriotismul cu xenofobia. Iubindu-ţi propria Patrie, nu urî alte ţări şi popoare, dar nici nu permite să-ţi fie atacată Patria, nici verbal, de străini. În schimb, nu te teme să ai o atitudine personală critică faţă de patrie, faţă de cei apropiaţi şi faţă de tine. Patria, naţiunea şi tu sunteţi o trinitate. Patria eşti şi tu!
9. Nu lua numele Patriei în deşert. Nu-ţi fă din patriotism o meserie. Fă, zilnic, din prezenţa ta, din meseria ta, o cărămidă pentru edificarea Patriei. Învaţă de la artistul (ne)cuvântului Nichita Stănescu, cel care l-a parafrazat pe portughezul Fernando Pessoa: Limba română e patria mea, ori de la parizianul român Constantin Brâncuşi, care putea să spună: „Măiastra şi Cuminţenia Pământului sunt patria mea.”
10. Nu fi „frate” cu „românul” de peste Prut. Fii el! Fii român. Fără ghilimele. Fără (sau indiferent de) cetăţenie românească. Fără medalii pentru asta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
