Astăzi 20 Octombrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 16:00
Abonamente

Politică 11 August 2017, ora 06:00

Diferendul transnistrean prin prisma ultimelor evenimente

Marime Font

În ultimele luni, la nivel global, regional și local, au avut loc mai multe evenimente importante, cu impact direct sau indirect asupra problemei transnistrene. La unele din aceste evenimente m-am referit în postările și materialele mele publicate în presă, dar și pe blogul personal. În prezentul articol, voi încerca să vin cu o viziune generalizată, a unor aspecte care pun în cu totul altă lumină decât până acum diferendul transnistrean. 

Aspectul 1. Chișinăul și Kievul au făcut front comun în încercarea de a da un nou imbold procesului de reglementare a problemei transnistrene. Cea mai bună expresie a eforturilor comune depuse în acest sens este introducerea controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Se încearcă a elimina contrabanda, considerată pe bună dreptate una din sursele de alimentare a separatismului în estul Republicii Moldova. Iar înlăturarea intereselor economice ce există în jurul găurii negre, pe care o presupune regiunea transnistreană din acest punct de vedere, reprezintă o premisă serioasă pentru trecerea ulterioară la discuțiile privind soluția politico-juridică a problemei.

Aspectul 2. Activizarea Chișinăului în privința demilitarizării regiunii transnistrene. Un exemplu elocvent în acest sens este Declarația recentă a Parlamentului prin care se cere retragerea necondiționată a trupelor ruse dislocate în Transnistria. Astfel, se revine la rezoluția Summitului OSCE de la Istanbul din 1999, care obliga Rusia să facă acest lucru și care fusese cam ignorată o perioadă. Mai mult decât atât, demilitarizarea se conține și în strategia celor trei D, document despre care iarăși s-a vorbit foarte puțin în ultimii ani, dar și în documentele istorice adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în iunie și iulie 2005, care puneau temelia unei soluționări durabile a diferendului transnistrean.

Aspectul 3.
Sporirea interesului NATO față de conflictul transnistrean. Putem afirma că, în lumina deciziei Ucrainei de a adera la NATO, problema transnistreană capătă o importanță deosebită pentru această prestigioasă organizație internațională. Or, dacă Ucraina își va duce la îndeplinire intenția și va adera la NATO în 2020 (și există toate motivele pentru a presupune acest lucru), Moldova va ajunge între două state membre ale NATO – Ucraina și România. Practic, în imediata vecinătate a două hotare ale celei mai puternice organizații militare din lume se va afla o prezență armată rusească, formațiuni paramilitare controlate de un regim nerecunoscut și cel mai mare depozit de armament necontrolat din Europa, și toate acestea la o distanță de doar câteva zeci de kilometri. Iată de ce NATO este extrem de interesată ca problema transnistreană să se miște din punctul mort în care se află la moment.

Aspectul 4.
Evoluțiile îngrijorătoare din țara vecină. Aici se are în vedere situația legată de zonele separatiste din Ucraina – Donețk și Lugansk, dar și intenția liderilor separatiștilor ucraineni de a pune în aplicare un proiect geopolitic, numit Malorusia. Mulți văd în acest proiect un succesor al proiectului geopolitic Novorusia, despre care un timp s-a vorbit și ca despre o potențială amenințare pentru integritatea teritorială a Moldovei și Ucrainei. Evident că declarațiile și discuțiile privind aceste proiecte nu au cum să nu îngrijoreze autoritățile de la Chișinău și Kiev, dar și instituțiile internaționale. De aceea, și aceste proiecte, în general, dar și problema transnistreană, în particular, existența căreia nu poate fi neglijată în contextul menționat mai sus, sunt tratate cu maximă atenție.



Aspectul 5. Starea actuală a relațiilor moldo-ruse. Aceste relații sunt tensionate, iar asta înseamnă și o abordare principială a Chișinăului, o dovadă indirectă că de această dată nu se vor face concesii care să afecteze interesele Republicii Moldova (așa cum, cu regret, anterior s-a întâmplat în repetate rânduri). Pe de o parte, există interesul tot mai mare al Chișinăului și Kievului, dar și al comunității internaționale de a mișca lucrurile înainte, iar pe de altă parte, starea actuală a relațiilor moldo-ruse ne vorbește despre faptul că nu vom avea de a face cu un joc dublu, în măsură să anihileze orice efort și orice rezultat pe dimensiunea respectivă.

Aspectul 6. Aici aș menționa unele precedente în materie de soluționare a conflictelor care se înregistrează la nivel mondial. Mă refer la implicarea ONU în dezarmarea mișcării columbiene FARC sau în procesul de reunificare a Ciprului. Chiar dacă ONU nu este un jucător și nu participă nemijlocit la negocierile ce țin de soluționarea problemei transnistrene, precedentele pe care le creează, la un moment dat (poate chiar în cel mai scurt timp) s-ar putea dovedi utile în procesul de reunificare teritorială a Republicii Moldova.

Aspectul 7. Este vorba de un nou scrutin electoral prin care țara noastră va trece în ceva mai bine de un an. În prezent avem o guvernare cu o viziune clară în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean și această viziune iese în evidență cu fiecare acțiune întreprinsă. Totodată, nimeni nu poate ști cum ce se vor termina următoarele alegeri parlamentare. Prin urmare, dacă și se vor face eforturi hotărâte în vederea soluționării problemei transnistrene, atunci aceasta se va întâmpla până la următoarele alegeri parlamentare. Cu atât mai mult că și situația din regiune, dar și cea la nivel global (relațiile ruso-americane, de exemplu), creează un fond favorabil mișcării în direcția respectivă.
În concluzie, aceste șapte aspecte, invocate în prezentul articol, ar trebui să ne facă să privim cu alți ochi situația actuală și perspectivele avansării în vederea reglementării problemei transnistrene.

Veaceslav Untilă
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 15:46

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

La 19 octombrie a fost redeschis sectorului de poliție nr. 3, din sectorul Buiucani al mun. Chișinău, care a fost complet renovat și dotat în conformitate cu cerințele internaționale și bunele practici în domeniu, asigurând tuturor cetățenilor acces liber și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 14:17

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Scutul antirachetă care este construit de Washington în străinătate constituie o problemă esențială pentru Rusia și China, a afirmat vineri, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 10:57

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare Din editia print

Federația Rusă susține că va reacționa promt și „simetric”, în cazul în Statele Unite renunță la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, citat de protv.ro.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md