Editorial Washington Post: Olandezii tocmai au arătat lumii cum funcţionează influenţă rusească în Europa de Vest

Cancelarul Angela Merkel a cerut responsabililor cu securitatea să se uite la influenţă rusăasupra mass-media online germană iar Marine Le Pen, liderul formaţiunii de extremă dreapta din Franţa Frontul Naţional, a împrumutat bani de la o banca din Rusia pentru a-şi finanţa partidul. Însă, până la referendumul olandez de săptămâna trecută, nu am văzut un exemplu bun al modului în care funcţionează de fapt influenţă rusească în alegerile din Europa de Vest, susţine un editorial publicat de Washington Post.

Referendumul a fost lansat atunci când un site populist, cunoscut pentru apetenţa spre farse, a adunat peste 300.000 de semnături pe o petiţie. Editorii site-ului căutau un subiect – orice subiect – şi au găsit unul: Miercuri, cetăţenii olandezi au fost chemaţi să îşi exprime părerea cu privire la un acord comercial european încheiat cu Ucraina, acelaşi tratat pentru care ucrainenii au luptat şi pentru care unii au murit în februarie 2014.

Controversă pe care a creat-o acest acord este neaşteptată. Documentul, menit să faciliteze schimburile comerciale între Europa şi Ucraina, este tehnic, greoi, de peste 1000 de pagini de jargon.

A intrat deja în vigoare, de la 1 ianuarie. Nu este unic sau interesant: Uniunea Europeană are multe astfel de tratate, printre altele cu Chile şi Iordania. Se poate spună că dintre cei care s-au deranjat să voteze, este aproape sigur că puţini l-au citit.

Unul dintre iniţiatorii referendumului i-a spus unui jurnalist ucrainean, o cunoştinţă a autoarei editorialului, că el cu siguranţă nu l-a citit şi că nu are de gând să o facă.

Olandezii de extremă-stânga şi cei de extremă-dreapta au avut însă alte scopuri; au folosit votul pentru a submina un guvern de centru-dreapta, liberal din punct de vedere economic, şi pentru a stimula susţinerea anti-europeană. Şi au reuşit să facă asta,remarcă autoarea Anne Applebaum. Miercuri, 32% din olandezi au venit la vot, puţin peste procentul necesar pentru a face referendumul legal, iar două treimi dintre ei au votat împotriva tratatului.

Este greu de spus câţi dintre ei au fost mobilizaţi de dezinformările ruseşti, deşi propagandă rusească nu a lipsit din Olanda în ultimii ani şi s-a accelerat în ultimele luni, susţine editorialul.

O mare parte a dezinformării a vrut să creeze incertitudini suplimentare şi temeri cu privire la ameninţări ucrainene inexistente. Multe dintre temele, sloganurile şi chiar imaginile campaniei "NU" au fost luate direct din Russia Today şi Sputnik, site-ul de propagandă al Moscovei. Potrivit unui sondaj citat de către un reprezentant al Ministerului de Externe ucrainean, 59% dintre cei care au votat împotriva tratatului au enumerat, că o motivaţie importantă, faptul că Ucraina este coruptă; 19% au crezut căUcraina este responsabilă pentru prăbuşirea cursei MH-17, avionul doborât de separatiştii ruşi în Ucraina în 2014; 34% au crezut că tratatul va garanta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dintre aceste trei puncte, ultimele două sunt cu siguranţă false. Primul este adevărat, însă este greu să argumentezi raţional împotriva unui tratat proiectat să reducă corupţia din Ucraina.

Campania a fost una încurcată. Extremă stânga a venit cu steaguri palestiniene la mitingurile "NU". Extremă dreapta a vorbit despre imigranţii musulmani. Guvernul olandez, obligat să subvenţioneze grupurile implicate în procesul electoral, nu şi-a făcut prea bine treaba, distribuind bani, printre altele, unui grup care a tipărit simboluri naţionale ucrainene pe hârtie igienică, precum şi unor grupuri pentru protecţia animalelor sau unor activişti anti-nucleari.

"Ironic sau nu, extremă dreapta olandeză a folosit metode corupte pentru a lupta împotriva corupţiei din Ucraina, şi a obţinut o suma mare de bani sub pretexte false", scrie Washington Post.

Guvernul olandez nu s-a implicat în campanie. Cu o luna înaintea votului, oficiali olandezi păreau speriaţi de mass-media de extremă dreapta, spune editorialista. Nu voiau să fie denunţaţi şi ironizaţi de tabloide, sau abordaţi de huligani pe stradă. Autoarea precizează că aceştia i-au spus că majoritatea guvernamentală este mică şi că, deşi se spun minciuni în campanie, nimeni nu vrea să îşi asume riscul de a le corectă.

"Este neclar ce se va întâmplă în continuare. Referendumul a fost menit să fie ‘consultativ’, nu cu un caracter obligatoriu. Un tratat deja aprobat de cele 27 de ţări membre UE nu poate fi renegociat de la zero. Fără îndoială că o soluţie se va găsi, dar oricare ar fi ea, nu va fi la fel de importantă că lecţia tocmai învăţată: atunci când sunt bine organizate, grupuri minoritare de oameni furioşi pot să strige mai tare decât majoritatea divizată, centristă, apatică şi fricoasă din Europa de Vest, iar Rusiaveste pregătită să le ajute în acest demers. De dată această miza nu a fost atât de mare, dar dată viitoare, ar putea fi: Extremă-dreapta este acum cea mai mare forţă politică din Ţările de Jos. Am învăţat o lecţie paralelă în 1930, dar se pare că avem nevoievsă o învăţăm din nou", încheie ediitorialul.

hotnews.ro