Evenimentele din 7 aprilie 2009 sunt investigate de procurorii care, acum un an, au intimidat actuala guvernare şi au dispus judecarea protestatarilor în comisariate

 În timp ce judecătorii care au condamnat protestatarii din aprilie 2009 în comisariatele de poliţie sunt dur sancţionaţi, omul care a dispus aceste ilegalităţi - procurorul Igor Popa - stă liniştit şi îi audiază pe foştii lideri comunişti, pe care până ieri i-a slujit orbeşte. Şi procurorul Ruslan Toma, care a semnat o încheiere privind interceptarea convorbirilor telefonice ale soţilor Nagacevschi - Vitalie şi Viorica - rămâne comod în fotoliul său. Aceştia nu sunt singurii procurori care au comis nelegiuiri, fiind în slujba comuniştilor, iar astăzi şi-au schimbat macazul. Şi atâta timp cât „emisarii roşii” vor supravieţui în sistem, asupra Procuraturii planează un pericol iminent, care o poate lichida ca instituţie de drept.

Avansaţi în grade şi funcţii de Valeriu Gurbulea, comiţând tot felul de fărădelegi la comanda guvernării comuniste, „emisarii roşii” din Procuratură au condus fără jenă scandaloase dosare politice, pentru ca şi astăzi să se simtă boieri printre colegii lor. Din cauza prezenţei lor, poveşti dintre cele mai bizare circulă vizavi de Procuratura Generală (PG). Unii procurori consideră că „emisarii” sunt conduşi de omul de afaceri Vlad Plahotniuc, alţii îl adaugă printre persoanele de influenţă asupra lui Valeriu Zubco şi pe predecesorul său, V. Gurbulea. „Eu am să plec, dar oamenii noştri trebuie să rămână aici”, ar fi spus Gurbulea înainte de a fi demis. Totuşi, neavând nicio confirmare în această privinţă, ne vom limita la remarca de mai sus, mai ales că V. Gurbulea zice că habar n-are despre ce se întâmplă în instituţia pe care a condus-o. Dar nu putem să-i trecem cu vederea pe foştii „procurori roşii”, metamorfozaţi în „apărători” ai democraţiei, despre trei dintre care se spune că decid şi astăzi situaţia la PG. Nu e clar pe cine slujesc aceştia - pe Voronin, pe vreun lider AIE sau pe altcineva -, însă numele lor lasă o pată neagră pe imaginea Procuraturii şi a procurorului general.

Ieri - coordonator al dosarelor Primăriei, azi - şef pe Disciplină

Primul dintre aceştia este Nicolae Chitoroagă, şeful interimar al Direcţiei exercitare urmărire penală în subdiviziunile MAI şi ale Serviciului Vamal. Despre el se spune că poate intra oricând la procurorul general, cu orice propunere, inclusiv de promovare sau eliberare a vreunui procuror. N. Chitoroagă este şi un bun prieten cu V. Gurbulea, încă de pe când lucrau împreună la Procuratura Centru. Pe urmă a ajuns şef al Direcţiei urmărire penală a CCCEC, unde a activat pe timpul când se ţinea lanţ teroarea asupra Primăriei Chişinău - amintim dosarele Urecheanu, Şarban, Modârcă, Becciev. Tot atunci, Centrul l-a arestat pe Victor Ţurcan, directorul „Victoriabank”, timp în care banca a fost suspusă unui atac de tip raider (specificăm că, ulterior, Ţurcan a fost achitat de instanţa de judecată). Când Valentin Mejinschi a devenit ministru de Interne, l-a luat şi pe N. Chitoroagă cu el. Acesta a rămas fără serviciu, după revenirea în fruntea MAI a lui Papuc, însă V. Gurbulea i-a întins imediat o mână de ajutor, angajându-l la PG şi, în scurt timp, avansându-l în funcţia de şef de secţie. La alegerile din 2009, N. Chitoroagă a făcut campanie pentru PCRM la Nisporeni, iar, înainte de a pleca de la PG, Gurbulea i-a dat (nu se ştie pentru care merite) gradul de colonel. După schimbarea Puterii, N. Chitoroagă ajunge şef interimar de direcţie la PG. El a condus şi comisia de organizare a Adunării generale a procurorilor din 30 decembrie 2009, unde însuşi Zubco l-a propus candidat în Colegiul disciplinar. Surse din carul Procuraturii ne-au spus că, în timpul adunării, N. Chitoroagă a fost văzut intrând nestingherit în sala unde se numărau voturile, chiar dacă nu avea acest drept. Un delegat l-a rugat atunci pe Valeriu Zubco să intervină, după care, însă, Chitoroagă comunica cu membrii comisiei de numărare a voturilor prin telefon. Ştiindu-se că el se bucură de puţin respect printre colegii săi, alegerea sa cu 88 de voturi a trezit mari dubii printre procurori. Unii dintre aceştia consideră că alegerile au fost falsificate, alţii, inclusiv Oleg Moruz, şeful Direcţiei control al urmăririi penale, şi-au dat demisia chiar a doua zi. Ulterior, anume Chitoroagă a şi fost ales şef al Colegiului disciplinar.

Chitoroagă, contrazis de Zubco

Solicitat de noi, Chitoroagă a negat categoric faptul că a intrat în sala de numărare a voturilor: „N-am intrat - pot confirma şi ceilalţi procurori prezenţi la adunare”. Spusele lui sunt, însă, infirmate chiar de procurorul general, ceea ce ne dă de înţeles că situaţia de la PG este într-adevăr şubredă. „S-a apropiat de mine un procuror şi mi-a spus că Chitoroagă a intrat în sala de numărare a voturilor. El tocmai ieşea şi eu i-am interzis să mai intre”, ne-a spus Valeriu Zubco. Întrebat de ce l-a propus pe Chitoroagă în Colegiu, procurorul general ne-a explicat: „Vreau să promovez oameni tineri şi energici. L-am văzut că e foarte dur, dar anume din ăştia avem nevoie în Colegiul disciplinar”. Zubco admite că Chitoroagă nu se bucură de respectul colegilor, dar presupune că i-au încredinţat votul delegaţii din teritoriu. Acest lucru, însă, e imposibil, deoarece, conform Legii cu privire la procuratură, candidaţii în Colegiul disciplinar din aparatul central al PG sunt votaţi doar de către angajaţii acestei instituţii. Despre Adunarea generală se mai vorbeşte că lista celor aleşi a fost pregătită din timp, însă facem abstracţie de acest moment…

Ieri trimitea judecători în comisariate, azi acuză comuniştii

Al doilea dintre cei trei este finul lui Chitoroagă, Igor Popa, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale. E procurorul cel mai cunoscut opiniei publice pentru dosarele politice dubioase, deschise la comanda comuniştilor. El a instrumentat cele două dosare contra lui Nicolae Andronic, cerând condamnarea politicianului la câte 12 ani de puşcărie pe fiecare caz. Tot el a deschis două din dosarele fabricate de guvernarea comunistă împotriva ex-ministrului Apărării Valeriu Pasat. Secţia condusă de Popa a pornit urmărirea penală şi contra lui Constantin Tănase, învinuindu-l de „aţâţarea vrajbei şi dezbinării naţionale” pentru o declaraţie din cadrul unui miting. El a încercat să-l acuze şi pe subsemnatul de „instigare la violenţă” în cadrul evenimentelor din aprilie trecut. Iar, la 7 aprilie 2009, Popa a deschis un dosar penal contra lui Filat, Tănase, Nagacevschi, Cernei, Pavlicenco, incriminându-le că au condus dezmăţul din acea zi. Şi culmea, anume Igor Popa – şi există demersul său în scris – A SOLICITAT ŞEFILOR DE JUDECĂTORII, CA TINERII ARESTAŢI ÎN ACELE ZILE SĂ FIE JUDECAŢI ÎN COMISARIATELE DE POLIŢIE. Astfel, dacă judecătorii sunt demişi pentru că au executat unele ordine, vedem că cel care a dat respectivele indicaţii, Igor Popa, îşi caută de treabă fără grijă. Deşi are în jur de 30 de ani, pentru „meritele” sale, el a fost avansat la rangul de locotenent-colonel.

Mai mulţi procurori din secţia şi direcţia în care acesta activează susţin că, după schimbarea guvernării, Popa şi-ar fi sfătuit subalternii ca, de vor fi controlaţi, să dea toată vina pe el, căci el va putea ieşi din orice încurcătură. Noi l-am rugat pe Popa să ne spună când a avut dreptate: atunci când le făcea pe plac comuniştilor sau acum, când îi acuză. Deşi a fost de acord să ne răspundă doar printr-o scrisoare oficială, totuşi, Popa ne-a spus ceva într-adevăr uluitor - că e numai părerea noastră personală, dacă credem că el a lucrat pentru regimul comunist... Aici chiar nu mai există comentarii.

„Direcţia mea era condusă de Popa”

Cititorii îşi amintesc, probabil, de contradicţiile evidente dintre Popa şi Sergiu Garabagiu, şeful direcţiei din care acesta face parte, în privinţa audierii din ianuarie a lui Papuc. După ce duminică seara Popa declarase presei că Papuc va fi audiat marţi, 12 ianuarie, luni tot el anunţa că audierea a avut loc sâmbătă. PG a emis şi un comunicat de presă, despre care S. Garabagiu nu ştia nimic. De aici rezultă că Popa nu-i raporta şefului său nici despre cei mai importanţi paşi ai săi. Presupunerile noastre precum că lucrurile în direcţia lui Garabagiu erau conduse de altcineva s-au adeverit. Deşi îi rămăseseră trei luni până la pensie, acesta şi-a dat demisia în februarie curent. Contactat de noi, el s-a eschivat să vorbească şi ne-a spus atât: „Totul se decidea prin Popa. Direcţia mea era, practic, condusă de Popa, care se sfătuia de dimineaţă până seara cu N. Chitoroagă. Pe mine dl Zubco nici nu mă suna, nu primeam indicaţii, nici documente, nimic. Mi-am dat seama că mi se creează condiţii să plec. Când procurorul general mi-a propus o funcţie inferioară, am decis să plec”. Chiar dacă spusele îi sunt confirmate şi de alţi procurori, iar Valeriu Zubco recunoaşte că l-a sfătuit pe S. Garabagiu să-şi dea demisia, procurorul general spune că a luat această decizie din cauza incompetenţei acestuia: „Garabagiu nu putea conduce direcţia, nu găsea numitor comun nici cu subalternii săi”...

Ieri intercepta telefoanele, astăzi e şef de secţie...

Al treilea la rând este finul lui Popa, Ruslan Toma, care s-a bucurat de o fulminantă creştere în carieră, după ce a obţinut „condamnarea” lui Valeriu Pasat la zece ani de închisoare. A fost îndată avansat din gradul de locotenent-major în cel de maior, iar între timp a fost numit şef adjunct de secţie. Potrivit lui Pasat, dacă Popa i-a distrus mobila din casă în timpul percheziţiei, Toma îi citea, distrându-se, scrisorile personale. Ca să fie pe placul comuniştilor, Toma a comis şi alte abateri majore de la litera legii. Bunăoară, în aprilie 2009, el a dispus printr-o încheiere interceptarea convorbirilor telefonice ale familiei actualului deputat Vitalie Nagacevschi. Astăzi, Toma e şef interimar al aceleiaşi subdiviziuni, în cadrul Direcţiei condusă de naşul naşului său, Nicolae Chitoroagă... Parcă fără aparente relaţii de rubedenie cu cei trei, se menţine într-o funcţie bună şi Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general. Pe timpul lui Gurbulea, el a condus grupul de lucru cu privire la evenimentele din 7 aprilie, iar acum s-a pomenit şef interimar al Procuraturii Buiucani. „Acel care merită să fie menţinut în funcţie, acela se şi menţine”, consideră Pascari.

„Popa şi Toma nu vor mai fi şefi de direcţii!”

L-am rugat pe Valeriu Zubco să ne dea explicaţii în privinţa „emisarilor roşii”, mai ales după ce, recent, tot el a solicitat demiterea a doi procurori - Iurie Ghervas şi Sergiu Canţer - , care ar fi ascuns un dosar legat de evenimentele din 7 aprilie. Adică, prin ce sunt mai vinovaţi Canţer şi Ghervas decât „principalii emisari”? Fiind mai rezervat în privinţa lui Chitoroagă şi chiar dacă se arată deranjat de lipsa specialiştilor în domeniu, procurorul general susţine că implicarea lui Popa şi Toma în dosarele privind 7 aprilie se verifică şi garantează că aceştia nu vor rămâne în niciun caz şefi de secţii: „Contra lui Chitoroagă nu am informaţii. Referitor la Popa şi Toma, există dubii. Dacă se va demonstra implicarea lor în ilegalităţile din 7 aprilie, voi cere să fie demişi din funcţie. Indiferent de aceasta, ei nu vor mai fi şefi de secţii. Nici pe Pascari nu-l vom admite la concursul pentru funcţia de procuror de Buiucani, dacă vom acumula probe în privinţa sa”. Mai mult, Zubco ne-a asigurat că va cere personal demiterea procurorului mun. Chişinău, Sergiu Croitor, şi a tuturor adjuncţilor acestuia, deoarece nu au raportat despre actele de tortură aplicate de poliţişti în comisariate. „Nu va rămâne niciunul...”, promite Zubco.

Pedeapsa va depinde de naşul sau naşul naşului

De fapt, unul dintre adjuncţii de la procuratura municipală a fost deja convins să-şi dea demisia. Este vorba de Ion Vicol, singurul procuror despre care se ştie că, în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui V. Pascari de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. „Dacă altădată eram obligat să fac prostii şi le-am făcut, acum n-am semnat. Le-am zis: „Mi-e ruşine, incomod, dar nu pot!”. De atunci mi s-a spus că nu-mi îndeplinesc obligaţiunile de serviciu”, ne-a spus Ion Vicol. La rândul său, Valeriu Zubco confirmă că l-a rugat pe Vicol să plece, ca şi pe alţi procurori, însă cu totul din alte motive. „Am adunat o mapă întreagă de materiale, în care era implicat Vicol. Am şi plângeri de la cetăţeni contra lui şi i-am spus: „Locul tău nu e aici!”. Eu tuturor celor implicaţi în dosare dubioase le ofer posibilitatea să plece singuri, altminteri iniţiez anchetă de serviciu”. La ordinul lui V. Zubco a fost formată şi o comisie ce verifică implicarea procurorilor în dosarele 7 aprilie. Deşi nu am găsit niciun procuror care să fi fost invitat la audierile comisiei, şeful acesteia, Victor Ababii, susţine că peste o săptămână va trimite rezultatele la Colegiul disciplinar, care îi va sancţiona pe cei vinovaţi. V. Ababii adaugă, însă, că lucrează deocamdată cu procurorii care au executat indicaţii, dar nu cu şefii care au ordonat. De aceea e puţin probabil ca Popa şi Toma să figureze în listă. Totuşi, chiar dacă admitem că nu va fi aşa, pare incredibil ca ei să fie sancţionaţi, deoarece Colegiul disciplinar e condus de N. Chitoroagă, care - amintim - e naşul lui I. Popa, care e naşul lui R. Toma...

Gurbulea poate fi tras la răspundere?

Pe de o parte, Valeriu Zubco nu este de acord cu teoria noastră a „naşului naşului” şi crede că, odată ce vor fi acumulate probe contra vreunuia dintre ei, Colegiul va acţiona corect. Pe de altă parte, procurorul general ne sugerează că mai are nevoie de „emisarii roşi”: „Am depistat între procurori un lanţ, din care am început să rup verigă cu verigă. Procurorii la care vă referiţi au făcut ce au făcut în timpul guvernării trecute, dar numai ei ştiu cum au făcut. Îi mai ţin, pentru că nodul legat de ei trebuie tăiat şi numai ei ştiu cum s-o facă”. De menţionat şi faptul că, recent, V. Zubco a solicitat Curţii de Conturi efectuarea unui audit la PG şi nu exclude că-l va trage la răspundere penală pe Valeriu Gurbulea. Precizăm că, în 2006, din Buget s-au alocat 16 mln. de lei pentru reconstrucţia unei clădiri a Procuraturii, lucrări care până astăzi nu s-au efectuat.
Intenţiile procurorului general par a fi într-adevăr sincere. Însă, dacă „mafia roşie” va supravieţui, nu vom afla niciodată ce s-a întâmplat la 7 aprilie, nici cine l-a ucis pe Valeriu Boboc, iar toate dosarele deschise contra comuniştilor se vor tergiversa până în vecii vecilor. Să nu uităm că respectivele dosare sunt instrumentate tocmai de subdiviziunile conduse de procurorii de tristă faimă. Şi nu e în firea lucrurilor ca nişte oameni certaţi rău cu legea să-şi facă publice ororile comise şi să-şi condamne complicii...

CE CRED VICTIMELE „EMISARILOR ROȘII”?

Cum explicaţi faptul că procurorii, care altădată v-au acuzat de organizarea dezmăţului din 7 aprilie, astăzi v-au scos de sub învinuire şi îi audiază pe comunişti? Am pus această întrebare tuturor politicienilor, contra cărora Igor Popa a fabricat dosare penale la 7 aprilie. I-am rugat să se expună în această privinţă şi pe liderii AIE. Numai Marian Lupu nu a răspuns apelurilor noastre.

Vlad Filat, prim-ministrul RM
Şi eu mi-aş dori o schimbare rapidă şi calitativă în sistemul Procuraturii, dar în RM există principiul separării puterilor în stat. Am simţit personal ce înseamnă presiune politică asupra organelor Procuraturii - mă refer la dosarele ce mi-au fost intentate pe când mă aflam în opoziţie. După venirea în fruntea executivului, am fost întrebat de nenumărate ori dacă voi cere clasarea acelor dosare, însă am insistat ca ele să fie examinate până la capăt. Nu mi-am permis şi nu-mi voi permite imixtiuni în activitatea Procuraturii, deşi, repet, mi-aş dori foarte mult să simt o schimbare calitativă în acest sistem.

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei
Legea nu permite guvernului să se implice în activitatea Procuraturii, cu atât mai mult în politica de cadre. Responsabilitatea pentru buna funcţionare a PG aparţine procurorului general, iar cât priveşte politica de cadre, a fost înfiinţat Consiliul Superior al Procurorilor, din care fac parte, din oficiu, şi eu. Până în prezent, la şedinţele CSP, nu a fost propusă avansarea niciunei persoane numite de dvs. Ca şi în cazul judecătorilor, eu voi fi împotriva promovării în funcţii de conducere a persoanelor compromise prin fabricarea dosarelor la comanda comuniştilor, indiferent de numele, gradul sau funcţia acestora.

Vitalie Nagacevschi, şeful Comisiei parlamentare de cercetare a evenimentelor din 7 aprilie
E uşor să stai dinafară şi să critici, dar e destul de dificil să fierbi acolo. Îmi vine greu să dau aprecieri clare, dar, în acelaşi timp, îmi apar şi semne de întrebare. Mai ales după ce am găsit încheierea procurorului Toma cu privire la interceptarea telefonului meu şi al Vioricăi Nagacevschi. Totuşi, de fiecare dată, înainte de a învinui pe cineva, trebuie să vedem pe cât de sincere i-au fost acţiunile. Eu cred că procurorul general urmează să găsească răspunsuri la toate aceste întrebări şi să le prezinte societăţii.

Oleg Cernei, consilier municipal
M-am mirat şi eu când acelaşi Popa, care după 7 aprilie m-a citat în calitate de bănuit, acum m-a invitat ca martor. Mă întreb - sunt aceştia procurori sau marionete ale fostului regim, care se conformează după cum bate vântul politic? Cred că responsabilitatea cea mai mare, inclusiv pentru activitatea Procuraturii, aparţine AIE. Să nu căutăm ţapul ispăşitor în interiorul Procuraturii, ci printre cei care au promovat procurorul general - fie PD, fie AMN.

Vitalia Pavlicenco, ex-deputată
Eu am să vă dau un răspuns, dar n-o să vă placă. La fel cum se întâmplă aceste lucruri regretabile în Procuratură, la fel se întâmplă şi în alte structuri. Eu am scris şi despre acelaşi Cazan, care e în Aparatul premierului, dar a lucrat în administraţia lui Voronin, şi despre alţii. Este unul dintre motivele pentru care eu critic AIE.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al RM
Am abordat subiectul acesta în şedinţă cu liderii AIE, dar nu eu decid în problema asta. Atâta pot să spun.

Serafim Urecheanu, prim-vicepreşedinte al Parlamentului
Candidatura lui Zubco a fost una de compromis, dar acceptată de toţi liderii AIE. Cât despre promovarea celor care mi-au instrumentat la comandă dosarele mele şi ale altor lideri politici, sunt categoric împotriva oamenilor care au încălcat legea şi optez pentru demiterea lor.