Astăzi 15 Decembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la 14 Decembrie 2017
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Eveniment 4 Aprilie 2016, ora 08:25    Din editia print

Există o singură diasporă, cea românească

Marime Font

Diaspora românească, constituită din persoane originare din România, Republica Moldova, precum și etnici români din jurul granițelor, stabiliți pe alte meridiane s-a reunit la cel de-al doilea Congres dedicat ei, în premieră absolută la Chișinău, vineri, 25 martie.

Și în ziua de sâmbătă, 26 martie, s-a reunit Congresul la Academia de Științe a Moldovei și la Academia de Teatru, Muzică și Arte Plastice, chiar în sala în care Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918.

Primul Congres a avut loc între 3 și 5 aprilie 2015, la Palatul Parlamentului din București, iar cel de-al doilea a fost prevăzut în jurul datei simbolice de aniversarea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ca susținere a constituirii Sfatului Țării 2 și a Manifestației unioniste care a avut loc duminică.



Peste o sută de reprezentanți ai asociațiilor și grupurilor de inițiativă din Italia, Spania, Grecia, Austria, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Franța, Elveția, Danemarca, Suedia, dar și din Statele Unite ale Americii, Canada și China au participat la Congresul diasporei românești organizat de Platforma unionistă „Acțiunea 2012”, ca să discute despre rolul diasporei, strategiile de implicare masivă a acesteia pentru a contribui la reunificare, precum și despre aspectele pragmatice ale înfăptuirii acesteia.

Biserica ortodoxă a binecuvântat adunarea, transmițând un mesaj de încurajare și unitate spirituală prin Preasfințitul Antonie, iar invitații de pe ambele maluri de Prut precum și reprezentanții Academiei de Științe și ai Academiei de Arte au adresat în cadrul Congresului un mesaj de solidaritate și încurajare către suflarea românească de peste hotare, de la tineri studenți până la generația care a obținut legiferarea limbii române în 1989 - unită de năzuința de a trăi într-o Țară democratică, liberă și prosperă, ancorată în spațiul european. Mesaje de susținere au venit și din partea reprezentantului minorității ucrainene din Republica Moldova cât și din partea comunității germane Hofnung.
Reprezentanții de peste hotare au ținut să sublinieze că unirea este trăită intens și în diasporă, unde și-au redescoperit conștiința națională prin liantul limbii române, al culturii și al tradițiilor, iar de mulți ani românii de pe ambele maluri de Prut colaborează în cadrul comunității românești. Un prim pas instituțional s-a realizat prin semnarea unui Memorandum de înțelegere între Departamentul Politici pentru relația cu românii de pretutindeni și Biroul Relații cu Diaspora din Republica Moldova, document care oferă un cadru coordonat pentru realizarea cooperării în ceea ce privește desfășurarea de activități destinate comunităților de români din afara granițelor. Următorul pas necesar ar fi celebrarea în mod coordonat a sărbătorilor comune românilor din ambele state.

La fiecare acțiune unionistă desfășurată pe ambele maluri, diaspora a avut o replică simultană, trăind evenimentele la unison cu cei de acasă: fie că vorbim de manifestații, fie de declarații și apeluri către opinia publică și instituțiile celor două state românești, conștientă că unirea vine și din exterior, de la românii plecați peste hotare. Unirea este văzută ca cea mai sigură, rapidă și eficientă cale pentru ieșirea din criză a Republicii Moldova, iar România are obligația morală de a-și asuma Unirea ca obiectiv național.

În timpul dezbaterilor s-a subliniat că Reîntregirea va fi înfăptuită de societatea civilă și meritul va fi al oamenilor de rând, cei care au dăruit munca și energiile lor, iar instituțiile vor fi obligate să răspundă presiunii societății civile. Informarea populației cu privire la beneficiile unirii este imperativă, pas necesar către consolidarea solidarității organice de neam, indispensabilă pentru atingerea idealului Unirii, dar și pentru progresul României. Întrucât Republica Moldova și România se confruntă cu probleme similare, este nevoie de o atenție sporită a politicilor sociale legate de familie și de categoriile de risc precum copiii rămași acasă, cu părinții plecați la muncă în străinătate. Unirea trebuie realizată prin soluții și proiecte concrete: de exemplu o singură instituție, formată din specialiști de pe ambele maluri de Prut, responsabilă pe politici sociale. Alte propuneri s-au referit la pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, dar și la crearea unor posturi de televiziune de limbă rusă proromânești, iar la nivel internațional - lobby către instituțiile din țările-gazdă în vederea difuzării mesajului unionist.

Tinerii care au studiat peste hotare au lansat ideea creării unor grupuri de lucru cu românii de pe ambele maluri de Prut, în vederea elaborării unui set de analize sectoriale, pentru îndeplinirea procesului de unificare a Republicii Moldova cu România, prin integrarea economică, culturală, socială și spirituală.

În concluzie, sincronizarea celor două state românești a devenit imperativă la toate nivelele, de la infrastructură până la politicile sociale, mass-media și sistemul de învățământ. Diaspora unionistă a demonstrat că are un rol major - cel de catalizator al evenimentelor din țară și de promotoare a mesajului unionist în întreaga lume -, reprezentanții ei fiind adevărați ambasadori ai Unirii. Reîntregirea pleacă de la fiecare dintre noi: este nevoie de unire și solidaritate atât orizontală - în sânul societății civile, cât și verticală - între instituții și între acestea și populația celor două state românești. Doar în acest fel putem spera să ne reîntoarcem într-o Țară reîntregită și prosperă.

Declarația celui de-al doilea Congres al Diasporei unioniste:

1. De la primul Congres al Diasporei Unioniste, unioniștii au desfășurat numeroase evenimente care au apropiat ireversibil momentul Reunificării. Totodată, remarcăm faptul că demersurile prounioniste adresate autorităților de la București și Chișinău au fost ignorate.
2. Cerem să se prevadă expres în Constituția României Reîntregirea țării.
3. Cerem Parlamentului României să adopte imediat legislația cu privire la recunoașterea cetățeniei române în termen de 30 de zile pentru cei care și-au pierdut-o în consecința pactului Ribbentrop-Molotov și pentru descendenții acestora.
4. Cerem clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului să-și asume drept obiectiv primordial Reîntregirea națională.
5. Cerem crearea unui Minister al Reîntregirii la București și Chișinău care să pregătească procesul Reunificării.
6. Cerem guvernelor României și Republicii Moldova să faciliteze pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, și să restituie frecvența teritorială națională a postului TVR în Republica Moldova.

UNIREA FACE PUTEREA!
Chișinău, 26 martie 2016

A.I și M.C

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 14 Decembrie 2017, ora: 16:33

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

( ) Citeşte tot articolul


Actualitate 14 Decembrie 2017,  

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul