Expoziţia, ce comemorează două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus, este realizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie 2012. O versiune a acestei expoziţii va fi vernisată şi la Chişinău şi în mai multe centre din Republica Moldova.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.
La realizarea acestei expoziţii au colaborat: Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Diana Mandache, Lucreţiu Tudoroiu, Cristian Scăiceanu.
Expoziţia este însoţită de un catalog care, în cele 156 de pagini ale sale reuneşte, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic. Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private amintite.
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziţiei “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu şi veridic cu putinţă, a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole. Cunoaşterea vieţii românilor basarabeni, precum şi a peisajului natural şi uman al ţinutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare decât oricând, deoarece una dintre consecinţele cele mai dramatice ale stăpânirii străine, impuse prin tratatul din 1812, a fost aceea a unui început de înstrăinare artificială a acelora care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului, de ignorare a rădăcinilor comune de limbă, civilizaţie şi destin.
via mnir.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
