Formuzal atacă, Chişinăul tace

De şapte ani, în fruntea autonomiei găgăuze se află Mihail Formuzal. Fostul primar al oraşului Ceadâr-Lunga a reuşit să câştige alegerile locale în scrutinele din 2006 şi 2010. După ultimele alegeri, başkanul s-a ales chiar cu diploma de onoare a Preşedintelui Federaţiei Ruse „pentru merite deosebite în dezvoltarea cooperării ruso-moldoveneşti şi culturale”. Trecând în revistă declaraţiile făcute de guvernatorul autonomiei găgăuze în ultimii ani la adresa Chişinăului, ne dăm bine seama pentru care „merite” se zbate Mihail Formuzal. Vi le prezentăm pe cele mai răsunătoare dintre ele.
 
În februarie 2010, Mihail Formuzal propune modificarea Constituţiei pentru a transforma R. Moldova într-o federaţie compusă din trei subiecţi cu centrele la Chişinău, Tiraspol şi Comrat. Totodată, şeful autonomiei cere oficializarea limbii ruse. În iulie 2011, Mihail Formuzal decide să acorde diplome fără nota la limba şi literatura română liceenilor găgăuzi care au picat examenul la această disciplină. „Nota la română nu este necesară pentru studii în străinătate”, a declarat atunci başkanul. În august 2011, Mihail Formuzal refuză să primească scrisori oficiale redactate în limba română din partea autorităţilor centrale şi cere traducerea lor în limba rusă. În aprilie 2012, Mihail Formuzal a declarat că va returna la Chişinău scrisorile oficiale scrise în română, dacă acestea nu vor fi însoţite de traducerea în limba rusă. În aprilie 2012, Mihail Formuzal a declarat că nu va permite studierea istoriei românilor. „Instituţiile de învăţământ din Găgăuzia vor studia istoria ţării lor, adică istoria Moldovei”, susţine „patriotic” başkanul.

Observăm că, pe zi ce trece, apetitul başkanului e tot mai mare…

Apropo de başkani şi de autonomii…

…Recent, politologul rus Aleksei Martînov, directorul Institutului Internaţional al Statelor Noi de la Moscova, a răspuns speculaţiilor unor politicieni de la noi, care susţin că federalizarea R. Moldova ar fi unica soluţie de rezolvare a conflictului transnistrean. „Republica Moldova de astăzi e, de fapt, o federaţie, compusă din partea centrală a statului şi Găgăuzia. Regiunea transnistreană rămâne în afara controlului autorităţilor de la Chişinău şi nu se asociază în niciun fel cu R. Moldova. Ce subiecte ale federaţiei ar dori să evidenţieze tovarăşul Dodon? Nordul ucrainean cu oraşul Bălţi drept capitală? Sudul bulgar cu centrul în Taraclia? Ori şi mai mult – Republica Europeană a Ţiganilor cu capitala în Soroca? Poporul romilor merită şi el să facă parte din federaţia moldovenească. Orice târgoveţ sau politician înţelege foarte bine că republica nistreană moldovenească nu va intra nici în mod ipotetic în această federaţie. Chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, Transnistria ar deveni total independentă faţă de Chişinău în două-trei luni”, crede cu certitudine Aleksei Martînov.

Acesta e de fapt visul ruşilor, de a vedea R. Moldova o federaţie. Întâmplător sau nu, dar acest vis coincide şi cu frământările başkanului de la Comrat care nu poate dormi ba din cauza limbii române, ba din cauza istoriei românilor. Opinia noastră e că un guvern puternic, care-şi respectă poporul, ar trebui să-i recomande lui Formuzal nişte tranchilizante ideologice sau, cum spun ţăranii moldoveni, bunghi de liniştire… Pentru că, oricum ai cârni-o, autonomia găgăuză se află pe teritoriul naţional al R. Moldova.