Astăzi 22 Noiembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 10:00
Abonamente

Editorial 15 Noiembrie 2017, ora 06:52    Din editia print

Marime Font

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

De obicei, se servește o cafea sau un prânz, se iau câteva poze prin centru și se pleacă mai departe. Cam așa au stat lucrurile și în cazul meu cu orașul Piatra Neamț, pe care, de-a lungul timpului, l-am trecut de zeci de ori. Orașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni și spre Suceava, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman, Iași și Vaslui, iar de acolo spre R. Moldova. Într-un cuvânt, Cheile Bicazului leagă Moldova de Transilvania, iar într-un sens mai larg, Europa de Est de Europa Centrală. Abia când am avut ocazia, săptămâna trecută, să zăbovesc trei zile la Piatra Neamț, m-am pătruns de frumusețea și bogăția istorică a acestei localități, considerată pe bună dreptate „Perla Moldovei”.

Motivul acestei prezențe a fost proiectul „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”, inițiat și implementat de jurnalista Ina Guțu de la Radio România Chișinău, care are ca scop aducerea realităților din R. Moldova mai aproape de înțelegerea nemțenilor. Cu această ocazie, împreună cu regizoarea Violeta Gorgos de la TVR Iași, și jurnalista Lucia Tăut de la TVM, am descins la Piatra Neamț pentru a face cunoscută acolo fața deportărilor din Basarabia prin prisma Expedițiilor Memoriei, evenimentul fiind găzduit de Biblioteca Județeană „G. Kirirleanu” (director Mihaela Mereuță).

Lumea culturii Cucuteni

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe data de 24 iunie 2005, de Ziua municipiului Piatra-Neamţ, în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii Cucuteni şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie. Muzeul Cucuteni reprezintă practic îndeplinirea dezideratului mai multor generaţii de arheologi şi – în acelaşi timp – o recunoaştere a eforturilor constante depuse timp de peste şapte decenii de către Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ, care constituie principala instituţie de profil din România ce a contribuit la cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural cucutenean prin numeroasele manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale (sesiuni, colocvii, simpozioane, conferinţe), precum şi prin publicaţiile (reviste, culegeri, monografii, sinteze, repertorii, cataloage, broşuri, pliante), realizate integral sau în colaborare, astfel încât în prezent cultura Cucuteni este civilizaţia preistorică europeană cea mai intens studiată.
Cultura Cucuteni una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, R. Moldova și Ucrainei. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.



Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamț a creat şi un cadru organizatoric oficial, unic în ţară, destinat exclusiv cercetării şi valorificării patrimoniului cultural cucutenean – Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni, al cărui sediu se află chiar în incinta noii instituţii muzeale. Imobilul, care adăposteşte această expoziţie de excepţie, este înscris în Lista Monumentelor Istorice şi se află chiar în centrul istoric al municipiului Piatra-Neamţ, în imediata apropiere a ctitoriilor muşatine (Curtea Domnească, Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” şi turnul-clopotniţă al acesteia), dar şi a altor instituţii muzeale importante, ce fac parte integrantă din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Curtea Domnească, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie). Clădirea, în fapt cea mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectonic din Piatra-Neamţ, a fost ridicată între 1928-1930 de către antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey. Construită pe cinci niveluri, aceasta a aparţinut în perioada 1930-1948 a primei bănci private din Piatra-Neamţ – Banca Petrodava. Ulterior, după naţionalizare, ea a trecut în proprietatea Băncii Naţionale a României, până în anul 2004, când a fost inclusă în domeniul public al judeţului Neamţ, iar din anul următor a devenit muzeu.

File din istoria orașului de sub Pietricica

Muntele Pietricica este cartea de vizită a orașului Piatra Neamț, în jurul său gravitând în timp concepția urbanistică a localității. Dar cele mai vechi urme de locuire umană - ce datează din Preistorie - se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.). Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată chiar și în Geographica lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut.

Evul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie - datat din secolele V-VI - când influența popoarelor migratoare, dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine, a dus la apariția culturii Costișa-Botoșana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativă este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu.

Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb, se cunosc elemente legate de populația din secolul XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra), în Lista orașelor valahe de la Dunăre și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395. În actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. Dreptul de târg este atestat din Evul Mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453.

Cu timpul, Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. Actualmente, Curtea Domnească constituie un superb monument istoric și arhitectural, un loc preferat de pelerinaj pentru oricine vizitează orașul.

Odată cu modernizarea din secolul XIX, la 8 noiembrie 1841 la Piatra apare prima „moară" de hârtie din Moldova (deschisă de Gheorghe Asachi), iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. La 15 februarie 1885 este construită calea ferată Piatra Neamț - Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale, în 1832 apare prima școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru.

Curiozități nemțene

Pe parcursul aflării mele la Piatra Neamț am aflat mai multe curiozități despre oraș și proximitățile sale. Spre exemplu, la Mănăstirea Bistrița este înhumat domnitorul Alexandru cel Bun cu soția sa, dar și cronicarul Grigore Ureche. În august 1904 la Piatra se deschide Parcul zoologic. În onoarea acestui oraș, numele lui a fost atribuit asteroidului cu indicativul 100897 de către Alfredo Caronia (care actualmente trăiește în Piatra Neamț), atunci când asteroidul a fost descoperit la San Marcello, Italia în 1998. Supraviețuind domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Piatra Neamț și-a petrecut ultimii ani de viață Elena Cuza (Elena Doamna). Acolo s-a stins la 2 aprilie 1909, fiind înmormântată la Solești. Tot pe tărâmuri nemțene și-a găsit sfârșitul la 2/3 august 1889 o altă mare româncă - poeta Veronica Micle (1850-1889), care s-a retras la Mănăstirea Văratec (40 km de la Piatra) la două săptămâni de la înmormântarea poetului Mihai Eminescu.

Basarabia este legată de Piatra Neamț în două feluri. Una din străzile centrale ale orașului se numește „Orhei”, oraș cu care Piatra Neamț este înfrățit. Pe de altă parte, intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial l-a găsit pe mareșalul Ion Antonescu la Piatra Neamț, din gara orașului mareșalul rostind cunoscutele cuvinte: „Soldați, vă ordon, treceți Prutul”, moment în care a pornit operațiunea de eliberare a Basarabiei de sub ocupația sovietică. 

Un articol de: Octavian Țâcu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Noiembrie 2017, ora: 16:41

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Viata nu aduce intotdeauna numai surprize placute, ci vine si cu doza sa de amar. Trei dintre zodii vor trai pe pielea lor nefericirea, in 2018. Si vorbim despre necazuri in dragoste, care duc la rupturi definitive.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md