Astăzi 19 Octombrie 2017, Joi - Ultima actualizare la ora 06:58
Abonamente

Bălti 21 Iulie 2010, ora 03:35    Din editia print

Pe un picior de plai...La Bălţi a fost deschisă Aleea Clasicilor Culturii Naţionale

Marime Font
Imagini: 4

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

În capitala de nord a Moldovei a avut loc un eveniment foarte important pentru viaţa spirituală din oraşul Bălţi - a fost deschisă Aleea Clasicilor Culturii Naţionale. Acest lucru s-a întâmplat pe 17 iulie curent. În această zi deosebită au fost dezvelite busturile unor mari personalităţi ale culturii şi literaturii române - Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Grigore Vieru. Aleea şi-a găsit locul în scuarul din Piaţa „Vasile Alecsandri”, vizavi de „Moldtelecom”.

La sărbătoarea de inaugurare au fost prezente mai multe personalităţi ale vieţii spirituale - Gheorghe Postică, viceministrul Culturii, Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, un sobor de preoţi de la Catedrala „Sf. Nicolae” din municipiul Bălţi, aleşi locali, profesori, oameni de afaceri, copii, dar şi fiul marelui poet Grigore Vieru, Călin Vieru, deputat PLDM, formaţiune care a pus umărul la realizarea acestei idei. Oaspeţii au vorbit despre viaţa şi activitatea celor trei clasici ai literaturii naţionale româneşti. La eveniment au fost prezenţi şi actorii Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi. Actorii au recitat fragmente din operele lui Eminescu, Creangă şi Vieru. La deschiderea Aleii, panglica a fost tăiată de primarul de Bălţi, Vasile Panciuc, şi de viceministrul Gheorghe Postică.

Mulţi dintre vorbitori au menţionat că Aleea Clasicilor din Bălţi este cea mai reuşită dintre cele trei existente în R. Moldova, inclusiv la Chişinău şi Soroca. Ideea de a crea în capitala de nord a republicii o astfel de alee a fost lansată încă în anul 1980. Au fost selectate mai multe terenuri unde să fie amplasată, la început propunându-se locul din faţa Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă”, dar, din cauza insuficienţei de mijloace, această idee a fost abandonată.



Chiar de la începutul anului 2010, s-a revenit la problemă. A fost anunţat un concurs de proiecte la care au fost prezentate patru variante de Aleea Clasicilor la Bălţi. La 24 februarie s-a aflat rezultatul concursului, proiectul nominalizat fiind susţinut şi de Consiliul municipal Bălţi. Coautorii proiectului sunt arhitecţii Boris Griţunic, arhitect-şef al Primăriei Bălţi, Ion Macovschi, specialist principal, Secţia arhitectură a Primăriei Bălţi şi Anatol Cecan. Sunt aceştia nişte entuziaşti, care au proiectat gratuit acest deosebit de frumos ansamblu. La realizarea acestui monument şi-au dat concursul 28 de persoane fizice şi juridice, care au susţinut financiar cu 96 mii de lei amenajarea aleii, dar pentru finalizarea operei - împreună cu busturi, postamente - au fost cheltuiţi 550 de mii de lei. Pentru a stimula investitorii din Bălţi, s-a decis să fie încrustate, pe părţile laterale ale postamentelor, numele principalilor donatori - Boris Marcoci, Vasile Herbic şi Tudor Ciobanu.
O frumuseţe inedită prezintă şi colonada din centrul Aleii, pe care este scris un vers din faimoasa baladă „Mioriţa” - „Pe un picior de plai...”. Ea va servi ca avanscenă pentru viitoarele sărbători literare şi culturale din municipiul Bălţi. Construcţia colonadei a fost posibilă graţie investiţiei făcute de Galina Iepure.

Ministerul Culturii a decernat diplome de onoare celor şapte persoane care au contribuit în mod substanţial la realizarea acestui proiect: Galina Iepure, Boris Griţunic, Ion Macovschi, Anatol Cecan, Boris Marcoci, Vasile Herbic şi Tudor Ciobanu.

Pe Aleea Clasicilor din Bălţi vor fi prezente busturile a 15 mari scriitori români. Pe postamente, alături de numele finanţatorilor, este incrustat şi numele sculptorului ieşean Gheorghe Gheorghiţă, autorul celor trei sculpturi. Degrabă, Aleea va fi completată cu bustul cântăreţului limbii române Alexie Mateevici. Dacă la Bălţi se va da dovadă în continuare de înţelegere şi perseverenţă, Aleea Clasicilor va deveni cartea de vizită a capitalei de nord a republicii.

Noe Rotaru,
municipiul Bălţi

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md