Există la Gura Galbenei, Cimişlia, o dinastie de meşteri de instrumente muzicale cunoscută în lumea întreagă. 

Fruntea ei este Nicolae Dron, vestit cobzar din sudul Moldovei, un om de o cultură aleasă şi un mare sufletist, tată a 11 copii, patru dintre care (Mihai, Eugen, Igor şi Ştefan) au pornit pe urmele lui - confecţionează instrumente cu coarde. Apropo, toţi copiii săi (şapte băieţi şi patru fete) au trecut prin Şcoala de arte din Cimişlia, iar el, discipol al celebrului traducător Igor Creţu, scrie şi poezii, reuşind să editeze câteva plachete de versuri.

Nicolae Dron cu Ion Borş

Despre dinastia Dron am aflat de la Galina Buinovschi, directoarea Liceului-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Ea ne spunea că, graţie lui Mihai Dron, care actualmente însuşeşte în Elveţia nobila şi rarisima meserie de lutier (creator de instrumente cu coarde - viori, viole, violoncele), biblioteca şcolară a instituţiei s-a ales cu partituri pentru vioară şi o violă aduse din această ţară.

Un Stradivarius al Moldovei

Discipol al regretatului meşter de viori Vladimir Dodon din Călăraşi, Mihai Dron a absolvit cursurile de lutier în atelierul lui Nicolae Ciurba din Reghin, România, iar ulterior a obţinut o bursă de studii la Şcoala de lutieri din Brienz, Elveţia. În prezent este student în anul IV şi visează să se întoarcă acasă, ca să ridice nivelul artei de confecţionare a instrumentelor muzicale cu coarde în R. Moldova împreună cu fraţii săi.

Mihai Dron şi Igor Cuciuc

Prima vioară a făcut-o la numai 12 ani, în atelierul lui Vladimir Dodon, unde a ajuns, fiind îndrumat de muzicologul Ion Păcuraru. Pentru comparaţie, amintim că Antonio Stradivarius a confecţionat prima vioară la 13 ani. Însă el nicidecum nu încearcă să se compare cu marele maestru. „Vreau doar să devin un meşter bun. Iar dacă e să mă întrec cu cineva, pot spune un singur lucru: doresc să mă autodepăşesc”, afirmă Mihai Dron.

De la Reghin la Brienz

Când a terminat de confecţionat prima vioară, Vladimir Dodon i-a spus: „Să nu pierdem timpul - ne apucăm de a doua…”. Însă Mihai a făcut concomitent alte două viori. Cu acestea, în 2007, a participat la ediţia a IX-a a Expoziţiei internaţionale de artă modernă „Ax-Art”, de la „Moldexpo”, unde a obţinut o diplomă a Ministerului Culturii. Ambele instrumente au fost înalt apreciate de maestrul Nicolae Botgros, de directorul Fabricii de instrumente muzicale „Hora” din Reghin, România, Nicolae Bâzgan, şi de lutierul român Dumitru Fărcaş. „Prima vioară, confecţionată de el, Mihai n-a dat-o nimănui, iar cea de-a doua a dăruit-o familiei Emciuc din Bălţi, familie care are tot 11 copii”, îşi aminteşte tatăl său, Nicolae Dron.

Ştefan Dron şi Victor Botnaru

Treptat, numele său a devenit cunoscut în lumea întreagă. Într-o zi, s-a pomenit cu o delegaţie din Elveţia, care a realizat un reportaj din atelierul său. Mai târziu, elveţienii au revenit şi l-au rugat să le dea două viori. Peste puţin timp, în august 2008, el a aflat că a devenit câştigătorul unui concurs internaţional al Şcolii de lutieri din Brienz, Elveţia, unde a obţinut şi o bursă de studii. În 2010, Mihai este declarat, în cadrul şcolii, cel mai bun elev şi obţine un nou record în domeniul dat. Este prezentat la diverse posturi TV din Moldova, Rusia, Germania, SUA, Israel, Franţa etc.

„Vorbesc cu lemnul şi văd vioara din interior”

Întrebat care sunt secretele marilor maeştri şi ale meseriei sale, Mihai, de obicei, răspunde: „Nu există secrete, sunt lucruri pe care noi încă nu le cunoaştem. Există tehnici de prelucrare a lemnului precum, şi cele de însufleţire. Vioara mea este ceea ce gândesc, ceea ce simt. Vorbesc cu lemnul şi văd vioara din interior. Cred că trebuie să ai simţul elasticităţii”, afirmă el. În total, tânărul şi iscusitul lutier a confecţionat peste 30 de viori, viole şi un violoncel, multe instrumente fiind mânuite azi de câtre solişti-instrumentişti virtuozi din diverse ţări ale lumii. Aflându-se în Elveţia, el a efectuat vizite de studii la şcolile de profil din Italia, Germană, Franţa şi Anglia. Fiind un tânăr talentat, disciplinat şi de încredere, la şcoala din Brienz a devenit responsabil de depozitul în care se păstrează operele lutierilor de vază. Este apreciat de ex-ministrul Culturii, muzicologul Ion Păcuraru, de lutieri ca Serghei Goluboki din Ucraina, Waldemar Spengler din Germania, Dumitru Fărcaş şi Nicolae Ciurba din România ş.a.

Pe urmele tatălui şi ale fratelui

Alături de tatăl lor, în atelierul familiei lucrează fraţii lui Mihai – Igor, Eugen şi Ştefan. Igor şi Eugen au absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, dar au fost atraşi de meseria părintelui şi a fratelui lor. Ei confecţionează cobze. Au şi câteva viori, meşterite sub îndrumarea lui Mihai şi a maestrului Nicolae Ciurba. Ştefan, de numai 14 ani, a îndrăgit şi el cobza. Împreună cu tatăl său şi în colaborare cu meşterii Ion Borş şi Nicuşor Mardare au făcut cobze pentru mai mulţi interpreţi de muzică lăutărească. Pentru a-şi perfecţiona măiestria, ei au efectuat nenumărate vizite la cobzarii din România, unde s-au întâlnit cu Constantin Negel şi Vasile Ursache, precum şi cu alţi rapsozi renumiţi de peste Prut. Atelierul lor a fost vizitat de către cobzarul Marin Ganciu, care a procurat un instrument pentru unul dintre discipolii săi de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Ei visează să confecţioneze atâtea cobze, de câte va fi nevoie în Republica Moldova.

Ion Păcuraru: „Mihai Dron este primul lutier profesionist din R. Moldova”

Precum spuneam mai sus, muzicologul Ion Păcuraru a fost cel care l-a îndemnat pe Nicolae Dron să-şi dea fiul la studii în atelierul regretatului Vladimir Dodon. Contactat de noi, el ne-a spus următoarele: „Mihai Dron este, cu certitudine, un talent şi, în acelaşi timp, primul lutier profesionist de la noi. Mă bucur că va reveni acasă. În Republica Moldova vioara e un instrument naţional, nu numai unul universal. Mă bucur că i-am făcut cunoştinţă cu Vladimir Dodon şi succesul său nu s-a lăsat mult aşteptat..”.

Mihai la şcoala din Brienz, Elveţia

Sperăm că despre dinastia Dron se va vorbi mult şi bine, pentru că ei vor face în continuare ca lemnul să cânte pentru noi şi pentru o lumea întreagă…