Micul trafic de frontieră: un nou interes economic

Analizând actuala stare de lucruri, precum şi evaluând perspectiva implicării fondurilor UE în eficientizarea a însăşi concepţiei europene de cooperare transfrontalieră, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a propus instituţiilor de stat ale R. Moldova un proiect intitulat „Platforma Agricolă Comună moldo-română pentru valorificarea oportunităţilor oferite de punerea în aplicare a Acordului privind micul trafic la frontieră”. Acest proiect a fost dezbătut în cadrul unei conferinţe la Bucureşti şi a fost prezentat deja şi comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Poate servi drept supliment economic pentru acordul cu privire la micul trafic şi este instrumentul care poate aduce dividende şi rezultate rapide, care pot fi sesizate de mai bine de cinci milioane de cetăţeni, locuitori în cele mai sărace zone din R. Moldova şi România.

Ce presupune acest proiect transfrontalier?

În primul rând, el constituie un suport realist şi util, servind modernizării şi integrării spaţiului transfrontalier în baza rigorilor şi standardelor europene, creşterii competitivităţii producătorilor şi exportatorilor din regiunea reglementată de Acordul privind micul trafic de frontieră, amplificării efectelor pozitive ale înţelegerilor interstatale, convenite anterior între autorităţile R. Moldova şi României. Platforma agricolă trebuie să creeze condiţiile necesare, instituţiile adecvate şi infrastructura potrivită pentru ca deschiderea României spre R. Moldova să fie valorificată în cel mai eficient mod posibil. PAC poate fi privită ca un proiect comun de interacţiune, consolidare şi susţinere a producerii agricole şi a exporturilor produselor agroalimentare. Ea este definită drept un instrument de lucru care îmbină cercetarea, creşterea capacităţilor şi promovarea unor soluţii inovatoare în domeniul reformei structurale în cooperarea autorităţilor responsabile de domeniul agriculturii şi industriei alimentare în corespundere cu politicile şi normele implementate de UE.

Obiectivele proiectului

Autorii îşi propun următoarele obiective de bază privind implementarea acestui proiect:
1. Acceptarea PAC ca politică prioritară pe agenda de cooperare şi dezvoltare a relaţiilor între România şi R. Moldova, definind astfel responsabilităţile comune, agenţiile de implementare şi control, planul de acţiuni, resursele bugetare şi obiectivele stabilite pentru următorii cinci-zece ani.

2. Instituţionalizarea PAC şi asigurarea funcţionării prin intermediul componentelor sale: servicii bancare, asigurări, logistică, investiţii, instruire şi dezvoltare, care vor răspunde necesităţilor identificate de către autorităţile ambelor ţări în această regiune transfrontalieră, împreună cu actorii relevanţi (businessul privat, autorităţile locale).

3. PAC va livra expertiză la cerere pentru beneficiarii locali (businessul privat, autorităţile locale, agenţiile pentru dezvoltare, camerele de comerţ), va construi conexiuni pentru comunităţile de afaceri din ambele state, va asigura schimburi de experienţă şi proiecte de consultanţă tehnică la nivelul beneficiarilor din regiunea-pilot în materie de agricultură modernă, tehnologii agricole performante, agricultură ecologică, dar şi în materii legate de alte servicii şi industrii rurale, relevante pentru dezvoltarea acestei regiuni, având drept parteneri autorităţile publice locale şi subnaţionale ale ambelor state.

4. Activarea PAC prin integrarea unor componente de sprijin producătorilor amplasaţi în teritoriile transfrontaliere ale RM şi României, adaptarea unui set de instituţii, instrumente operaţionale, stimulente fiscale la specificul acestui spaţiu.

Dimensiunile Platformei Agricole Comune

PAC va cuprinde două dimensiuni indispensabile, ţinând cont de nivelul de dezvoltare a regiunilor incluse în zona micului trafic de frontieră.
Prima dimensiune este cea a economiei rurale. Prevederile ei vizează încurajarea creării de întreprinderi mixte moldo-române în parcurile industriale şi Zonele Economice Libere din zona transfrontalieră; crearea întreprinderilor mixte specializate în aprovizionarea cu input-uri agricole, de achiziţie a produselor agricole, de producere şi procesare a producţiei agricole; participarea firmelor româneşti la privatizarea patrimoniului de stat din domeniile liberalizate, în baza licitaţiilor deschise, anunţate şi transparente în cadrul programelor de privatizare a proprietăţii publice a statului şi a proprietăţilor publice a unităţilor administrativ-teritoriale.

De asemenea, această dimensiune a proiectului presupune constituirea şi gestionarea unor instituţii specializate în dezvoltarea economiei rurale durabile: burse agricole mixte, o bursă funciară mixtă, o Bancă Agricolă mixtă. Este preconizată, de asemenea, crearea condiţiilor pentru cooperarea instituţiilor din ambele state, responsabile de realizarea politicilor din domeniul dezvoltării rurale: agricultură, pescuit, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, acvacultură, producţie alimentară, consolidarea proprietăţii funciare, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor.

Dimensiunea a doua a PAC se referă la infrastructura rurală şi logistică. Pe acest segment considerăm necesară crearea condiţiilor pentru participarea firmelor româneşti la realizarea programelor de reabilitare a infrastructurii rurale: construcţii locative, construcţia infrastructurii rutiere, gazificare etc.; colaborarea instituţiilor din ambele ţări pentru crearea unui sistem de prevenire a riscurilor naturale, tehnologice şi industriale şi de interacţiune în condiţiile de forţă majoră: inundaţii, grindină, epidemii, cutremure, accidente de muncă etc.
În opinia autorilor proiectului, este necesară creşterea numărului de puncte de trecere a frontierei moldo-române cu crearea infrastructurii adecvate.

Alte direcţii vin să susţină unele proiecte, anunţate anterior, cum ar fi crearea, în baza ariilor naturale existente în zona transfrontalieră, a două parcuri naturale internaţionale (Nistrul Inferior şi Prutul de Jos – Dunărea de Jos), cu atragerea resurselor interne (fondurile ecologice naţionale) şi a celor externe (Fondul ecologic global şi fondurile UE); formarea sistemelor informaţionale ale Euroregiunilor (Prutul de Sus; Siret-Prut-Nistru; Dunărea de Jos).

Rezultatele preconizate

Autorii Platformei Agricole Comune moldo-române pentru valorificarea oportunităţilor oferite de punerea în aplicare a Acordului privind micul trafic de frontieră identifică printre finalităţi formarea şi consolidarea PAC ca sistem interstatal şi instrument de politici în promovarea cooperării instituţiilor de stat, agenţilor economici din ambele state în materie de agricultură modernă, infrastructură rurală, dezvoltare regională, comerţ, dar şi în materii legate de alte servicii şi industrii rurale, relevante pentru dezvoltarea acestei regiuni.
Promovarea inovaţiilor în agricultura transfrontalieră prin stimularea expertizei în agricultură, formarea de cadre calificate în sectorul viticulturii şi pomiculturii, crearea grupurilor comune de experţi, menite să asigure suport autorităţilor RM şi României la valorificarea oportunităţilor existente după semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră vor conduce la majorarea numărului de întreprinderi mixte, creşterea investiţiilor private în economia rurală, transferul de tehnologii, creşterea fluxurilor comerciale în ambele direcţii. Aceste realizări ale cooperării bilaterale vor diminua substanţial decalajul dintre nivelul de dezvoltare economică al regiunilor limitrofe frontierei moldo-române şi nivelul din celelalte regiuni ale ambelor state.

Autor:
Viorel Chivriga, coordonator de proiect la IDIS „Viitorul"