Astăzi 22 Noiembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 10:00
Abonamente

Actualitate 11 Octombrie 2017, ora 19:54

Minciuna lui Dodon, demontată. Care este adevărul din spatele ştirii despre asociaţia care ar fi pledat pentru Moldova Mare

Marime Font

Cu câteva săptămâni în urmă, președintele Igor Dodon fusese invitat în cadrul emisiunii InPROfunzime moderată de Loredana Bogza din 14 septembrie curent. Unul dintre subiectele abordate a vizat și declarațiile președintelui de incitare la ură față de cetățenii R. Moldova care pledează pentru Unirea cu România (denumiți generic „unioniști”) (minutul 18:50). Subiectul l-a scos din pepeni pe Dodon, de aceea a adus și argumentul-laitmotiv cu privire la cazul înregitrării Comunității Moldovenilor din România ca și exemplu reciproc al necesității interzicerii prin lege a mișcărilor unioniste din republică (minutul 22:57), scrie larics.ro. Domnule Dodon, nu era „Uniune”, ci „Comunitate” și nu era „din Iași”, ci „ din România”! E greu la deal cu boii mici… 

În România, Uniunea Moldovenilor de la Iași (sic!), care pleda pentru Moldova Mare, a fost interzisă prin lege

 



Amintim că anterior, în cadrul unui interviu pentru NTV Moldova (televiziune afiliată PSRM), Dodon îi catalogase pe cei care doresc Unirea drept „niște lăpădături” care ar distruge „speranța milioanelor de moldoveni care vor să se întoarcă acasă” (sic!).

De fapt, aceste „milioane de moldoveni” sunt câteva sute de mii – circa 805 509 de cetățeni aflați peste hotare temporar sau stabiliți definitiv (conform datelor oficiale de care dispune Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene). Iar ponderea unioniștilor din R. Moldova poate fi încadrată în marja de 21-28% (total și mai degrabă de acord cu unirea R. Moldova cu România). Vedeți și rezultalele unui sondaj realizat de Magenta Consulting la comanda Fundației Universitare a Mării Negre pe această temă AICI.

Așadar, pentru Dodon un sfert din populația republicii sunt, așa cum se exprimase, „lepădături”, deși promisese imediat după alegerile de anul trecut că „… voi fi președintele tuturor. Și a celor care privesc spre est, dar și a celor cu viziuni vestice”, ca după zece luni să declare că e președintele unei majorități de doar 52%. A uitat probabil că minciuna are piciare scurte, chiar foarte scurte în cazul politicienilor.

Președintele Dodon este convins că „Uniunea Moldovenilor de la Iași (sic!), care pleda pentru Moldova Mare, a fost interzisă prin lege”. Mai mult, membrii acesteia ar face acum și pușcărie. De aceea, crede Dodon, autoritățile de la Chișinău ar trebui să aplice aceleași metode ca și autoritățile române. Am decis să văd care era povestea reală din spatele cazului, iar pentru asta am căutat prin arhivele online despre Asociația Comunitatea Moldovenilor din România de acum mai bine de zece ani.

Chiar dacă unele site-uri nu sunt active, conținutul lor poate fi identificat în arhive cu ajutorul fie a motorului de căutare Google, sau a arhivei digitale de capturi Wayback Machine.

Totul a început cu intenția tânărului de atunci Marian Russo, fostul lider al organizației de tineret a Alianței Socialiste din Iași și autoproclamat urmaș al lui Alecu Russo, de a depune la sfârșitul anului 2006 actele necesare înființării Asociației Comunitatea Moldovenilor din România (dosar înregistrat cu numărul 299/PJ/2006) cu sediul la Iași și cu scop de „apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români care au origine etnică moldovenească și de a asigura reprezentarea lor pe plan local și central”. Dar nu se menționa absolut nimic despre Moldova Mare, așa cum crede Igor Dodon. Drept siglă și-a ales bustul voievodului Ștefan cel Mare. În spatele acestei asociații se aflau, de fapt, trei personaje: Claudiu Alexa, fost consilier local al municipiului Huși și vicepreședinte al organizației județene a PNL, Marian Russo, student și președinte al Comitetutlui Județean Iași al Uniunii Tineretului Socialist, precum și jurnalistul Lucian Timofticiuc de la Adevărul de Vaslui.

Scopul lor ascuns viza vechea bătălie simbolică declanșată de Stalin încă în 1924 (prin crearea RASSM) cu elementele sale centrale – limba și denumirea poporului. Pentru ei, „moldovenismul”, ca discurs ideologic, era perfect compatibil cu Concepția politicii naționale a R. Moldova adoptată de președintele Voronin încă în 2003, unde românii figurau ca etnie separată de moldoveni, alături de ucraineni, ruși, găgăuzi,bulgari, etc. – o lege, de altfel, valabilă și în prezent, deoarece niciun oficial sau majorități parlamentare de la Chișinău n-au avut curajul s-o anuleze, reprezentând chintesența „moldovenismului” ca ideologie de stat.

f2

Membrii fondatori ai Comunității Moldovenilor din România. De la stânga la dreapta: Claudiu Alexa, Marian Russo și Lucian Timofticiuc

Sursa: You Tube

Cei trei „moldoveni” trec Prutul și …

Interesant e că atunci, prin înregistrarea asociației Comunitatea Moldovenilor din România, Judecătoria din Iași le recunoscuseră automat membrilor fondatori și statutul de „etnici moldoveni”, fapt contestat de Parchetul Iași care a înaintat un recurs pe 12 februarie. Parchetul ieșean susținea atunci că decizia de înființare a Comunității Moldovenilor din România este ilegală, întrucât în România nu există oficial etnia moldovenească și nu se poate recunoaște personalitatea unei asociații al cărei fundament de existentă îl constituie o minoritate etnică inexistentă. Nici în actul constitutiv al asociației nu este definită clar ce ar însemna „etnia moldovenească”. Cu alte cuvinte, nu poate fi înregistrată o asociație care își propune prin statut să apere „drepturile marțienilor persecutați de ieșeni”. Altfel, am ajunge la decizii și acțiuni absurde.

Dar inițiativa este salutată de regimul comunist al lui Voronin. Așa că la scurt timp, pe 22 februarie 2007, cei trei „etnici moldoveni” sunt primiți cu entuziasm la Chișinău, gazda principală fiind ideologul moldovenist Victor Stepaniuc, urmând apoi și președintele de atunci Vladimir Voronin. În cadrul acelei vizite, cei trei reprezentanți ai „comunitatii moldovenilor” s-au plâns că moldovenii ar fi discriminați în România, afirmând că dacă la București cer o „pârjoală” primesc o „chiftea”.

 Au continuat exprimandu-și regretul că singurul „reprezentant al moldovenilor” din România a fost, la rândul său, discriminat, fiind dat afară din Guvernul României – era vorba de Mihai Răzvan Ungureanu. Cei trei emisari au mai spus că vor conta pe sprijinul financiar al Chișinăului pentru a construi un centru cultural „moldovenesc” la Iasi (cu Bibliotecă „moldovenească” care să promoveze literatura și istoria „moldovenească”) și pentru a transmite „mesajul moldovenilor de aici corect în România”.

Limba oficială de comunicare fusese, firește, „limba moldovenească”, iar liderul comunist a profitat de ocazie lansând noi acuzații la adresa statului vecin, unele de-a dreptul hilare, cum ar fi discriminarea a peste 10 milioane de moldoveni în dreapta Prutului: „În România, din păcate, lista etniilor permise este strict limitată, toate minoritățile naționale posibile sunt enumerate în legislație. […] Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o populație de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească”.

Cei trei indivizi fuseseră prezentați solemn și în cadrul unei ședințe plenare a Parlamentului de către speakerul Marian Lupu, în ciuda încălcării protocolului oficial, ca „delegație a Comunității Moldovenilor din România”.

Consecințe

Reîntorși din vizita de la Chișinău, purtătorul de cuvânt al asociației, Lucian Timofticiuc, se arătase destul de deranjat de declarațiile lui Voronin cu privire la „discriminarea” celor 10 milioane de moldoveni, dând asigurări că asociația sa nu dorește să se implice în discursuri politice care ar putea afecta relațiile dintre Chișinău și București: „În urma evenimentelor ultimelor zile prin care se încearcă politizarea acestei vizite de către anumite grupuri de interese, suntem obligați să precizăm că CMR nu se amestecă și nu se implică în aceste dispute deoarece ar intra în contradicție cu prevederile statutare și ne îndepărtează de la ideea care a stat la baza acestei entități, anume schimbul cultural și economic între cele două state”.

Jurnalistul a mai precizat că vizita în Chișinău fusese realizată doar în vederea stabilirii unui „proiect privind organizarea de simpozioane pe teme de cultură și istorie, mai precis de lămurire a unor aspecte comune ale istoriei Moldovei”. Să nu ne facem iluzii, la întevedere s-au abordat mai multe subiecte, și nu numai culturale, ci și politice. Dar despre asta vom vorbi un pic mai târziu.

Fiind asaltați de critici virulente venite din toate direcțiile, mai ales în contextul unei răciri accentuate a relațiilor dintre România și R. Moldova și al declarațiilor acide dintre autoritățile celor două state, membrii asociației din Iași se gândeau chiar să dizolve în scurt timp asociația. „Din acest motiv toţi membrii fondatori ai acestei comunităţi au luat decizia ca, dacă se continuă în acest fel şi fundaţia este folosită în scopuri politice, ea să se autodizolve imediat, deci în cel mai scurt timp vom lua decizia autodizolvării şi considerăm că astfel toate problemele legate de această organizaţie şi toată vâlva din aceste zile se vor incheia”, declara Timofticiuc pentru BBC la Vaslui (februarie 2007).

Pe 4 aprilie 2007, Tribunalul Iași admite recursul Parchetului pe lângă Judecătoria Iași și respinge cererea Asociației Comunitatea Moldovenilor din România de a fi înscrisă în Registrul Special la grefa Judecătoriei Iaşi și a dobândi personalitate juridică. De altfel, în ultima saptămână, fondatorii asociației au evitat să vorbească în numele asociației, dând de înțeles că abandonase inițiativa, mai ales că nu s-au prezentat nici măcar la proces. Pe de altă parte, la momentul când procurorii au contestat înființarea asociației, președintele Voronin critica dur autoritățile române, acuzând faptul că acestea nu ar respecta „etnia moldovenească, în condițiile în care în România există zece milioane de moldoveni”.

Cea de a doua încercare de „infiltrare” eșuează

Dintr-o perspectivă din exterior s-ar părea că cei trei cetățeni români ar fi inițial victimile unui joc politic dus de regimul Voronin, însă „măsurile active” ale Chișinăului de a înființa organizații sau fundații „moldoveniste” au continuat, fiind vizați chiar și studenți basarabeni veniți la studii în România.

Pe 19 decembrie 2007, Tribunalul Iași trebuia să decidă asupra înființării unei alte asociații „moldoveniste” în România – „Comunitatea Moldovenilor din România – Originari din Republica Moldova – CRM-ORM”. În spatele acestei noi asociații se afla Marian Russo care, între timp, participase și pe la congresele Uniunii Tineretului Comunist din R. Moldova. Acțiunile de la Iași se înscriau în ampla ofensivă inițiată de guvernarea comunistă de la Chișinău pentru acreditarea politică a teoriei „moldovenismului” – în cadrul căreia se mai regăseau – pentru a numi doar câteva – și semnarea unui tratat cu Uniunea Europeană în „limba moldovenească”, semnarea unui tratat de bază între București și Chișinău în aceeași limbă moldovenească, organizarea unor manifestări pentru serbarea a 650 de ani de „statalitate moldovenească”, sau editarea unei „enciclopedii moldovenești”.

Citiți în continuare pe larics.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Noiembrie 2017, ora: 16:41

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Viata nu aduce intotdeauna numai surprize placute, ci vine si cu doza sa de amar. Trei dintre zodii vor trai pe pielea lor nefericirea, in 2018. Si vorbim despre necazuri in dragoste, care duc la rupturi definitive.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md