Astăzi 19 Septembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:24
Abonamente

a

 

Ştiri pe scurt

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Politică 7 Aprilie 2017, ora 06:22    Din editia print

O nouă politică de stat a Republicii Moldova

Marime Font

Unul dintre cele mai eficiente tipuri de politică de stat presupune corelarea politicii interne cu cea externă sau, mai simplu spus, abordarea în ansamblu a celor mai mari probleme/provocări cu care se confruntă un stat. De la un timp, putem observa mai multe indicii care ne duc la gândul că Republica Moldova implementează anume o astfel de politică.

Arhicunoscuta teză că „Moldova trebuie să se poziționeze între Est și Vest și să obțină beneficii și dintr-o parte, și din alta”, adică, să stea simultan „în două bărci”, a constituit de fapt nu expresia unei abordări pragmatice, ci una dintre principalele piedici în dezvoltarea noastră în anii de independență. Oscilațiile la capitolul politică externă, în funcție de conjunctura internațională ce se crea la un moment sau altul, nu doar că aruncau Republica Moldova de fiecare dată înapoi în procesul de dezvoltare ca stat independent, cu priorități stabilite, ci influențau decisiv politica internă. Nimeni și niciodată nu lua în serios transformările interne ce trebuiau făcute, căci acestea erau strâns legate de vectorul extern de dezvoltare al țării și nu exista certitudinea că vectorul respectiv nu se va schimba odată cu guvernarea care îl promova. De exemplu, cei aflați la guvernare au cam bătut pasul pe loc în privința soluționării diferendului transnistrean, deoarece nu era nicio siguranță că mâine relațiile cu Rusia nu vor suferi unele schimbări și nu vor surveni modificări în abordarea problemei menționate. Sau, un alt exemplu – nimeni nu garanta că transformările economice susținute de UE nu vor trece la un moment dat pe un plan secund, fiind posibilă o reorientare a Moldovei spre spațiul comercial-economic estic. Șirul acestor exemple poate fi continuat, însă și așa se impune o concluzie: atâta timp cât persista o îndoială privind ireversibilitatea factorului de politică externă, atâta timp cât se încerca implementarea în practică a principiului „statului în două bărci”, procesul de transformări interne era mai degrabă mimat decât abordat cu maximă seriozitate.

Dar ce avem noi în prezent? Se văd cu ochiul liber câteva direcții în care autoritățile Republicii Moldova acționează concomitent. Prima – se pune un accent tot mai mare pe apropierea de Uniunea Europeană, iar recenta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană a fost un bun exemplu în acest sens. Autoritățile R. Moldova vorbesc deschis nu doar despre Acordul de Asociere RM-UE și despre Planul de Acțiuni privind implementarea acestuia, ci și despre o Agendă de asociere ce ar urma să fie aprobată în timpul apropiat. Mai mult decât atât, se vorbește despre necesitatea de a acorda țării noastre o perspectivă europeană clară, chiar dacă acest lucru ar putea să li se pară unora ceva utopic, dat fiind problemele interne și nu numai cu care se confruntă Uniunea Europeană.



A doua – o clarificare a relației cu Rusia. Autoritățile de la Chișinău tot mai des lasă să se înțeleagă că nu vor accepta ca Republica Moldova să fie tratată în continuare ca un stat „de mâna a doua”. Nota de protest înaintată recent ambasadorului rus la Chișinău, apelul făcut de speaker și premier către oficialii moldoveni care merg în Rusia, poziția dură, ce nu lasă spații de interpretare a Chișinăului în problema spălării miliardelor de dolari de proveniență rusă prin sistemul bancar al țării noastre, sunt doar câteva exemple care arată că Chișinăul nu mai tolerează atitudinea sfidătoare a Rusiei și nu mai admite unele „sugestii” referitor la politica sa internă sau externă.

A treia – politica mai mult decât coerentă în raport cu problema transnistreană. După decizia de a introduce un control mixt moldo-ucrainean pe segmentul de frontieră ce revine regiunii transnistrene, după declarațiile directe că a venit timpul să se discute și problemele din așa-numitul coș-III, adică cele cu tentă politică și care ar viza viitorul statut al raioanelor din stânga Nistrului, după alte acțiuni relevante, s-a trecut și la măsuri ce țin de relația directă dintre cele două maluri ale Nistrului, fiind luată decizia de a achiziționa energie electrică din Ucraina, dar nu de la Kuciurgan, cum era până în prezent. Dacă adăugăm aici și atenția tot mai mare acordată de OSCE problemei transnistrene, dar și afirmațiile unor responsabili că o nouă abordare a problemei respective ar putea fi inclusă într-o amplă strategie internațională, vom constata că avem de a face cu un efort ce se sprijină pe o viziune concretă în direcția respectivă.

A patra – combaterea corupției și reformarea unor domenii importante, în special a administrației publice centrale și locale. În ultimul timp am asistat la mai multe acțiuni ale ofițerilor anticorupție, ce au vizat demnitari de rang înalt, ceea ce vorbește despre trecerea luptei cu corupția la un alt nivel calitativ. De asemenea, surprinde plăcut amploarea reformelor demarate, care țintesc domenii considerate până acum tabu, dar fără de reformarea cărora nu se putea vorbi despre o dezvoltare reală a Republicii Moldova.

Deci, cu titlu de concluzie putem spune că Moldova a stabilit clar vectorul politicii externe și nu mai acceptă să i se facă „sugestii” când și cum să procedeze; Moldova a declanșat un amplu proces îndreptat spre soluționarea problemei transnistrene, care ia în calcul toate aspectele ce țin de aceasta; Moldova a demarat o adevărată luptă cu corupția și un veritabil proces de reforme interne. Și toate acestea au loc în paralel. Cu alte cuvinte, putem vorbi în premieră despre o nouă politică de stat, o politică bazată pe o abordare hotărâtă a tuturor problemelor și a provocărilor cu care ne confruntăm. Rămâne să vedem ce rezultate va da această nouă abordare.

Veaceslav Untilă

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Septembrie 2017, ora: 15:00

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 14 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Roșu socialisto-dodonist

Îmi pare rău de culoarea roșie a trandafirilor, dar și a altor flori. Despre maci nu spun nimic: roșul lor în câmp e o poveste, dar pare-mi-se că socialiștii lui Dodon au gustat din macul roșu după ce i-au căzut petalele...  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Liste de lecturi

În fiecare septembrie elevii sunt din nou în atenția tuturor. Un nou an școlar, noi provocări, liste de teme și lecturi. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Politici etnolingvistice: cazul Cataloniei (IV)

Catalonia (în catalană Catalunya, în spaniolă Cataluña) este o comunitate autonomă a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș al regiunii este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul