OPINIE: De la Kiev vine anunţul care poate schimba fundamental echilibrul de securitate al regiunii
Ocazie cu care preÅedintele ucrainean a declarat cÄ: „AstÄzi, am indicat în mod foarte limpede cÄ vom începe o discuÅ£ie asupra unui plan de aderare, iar propunerile noastre pentru o discuÅ£ie în acest sens au fost acceptate cu plÄcere“.
A adÄugat faptul cÄ „Ucraina Åi-a definit cu claritate viitorul sÄu politic precum Åi viitorul sÄu în sfera de securitate“.
Iar Stoltenberg a transmis Åi el un mesaj extrem de ferm Åi de clar, asigurându-Åi interlocutorul de solidaritatea pe care NATO o manifestÄ faÅ£Ä de Ucraina în faÅ£a “acÅ£iunilor agresive“ ale Rusiei.
„Rusia Åi-a continuat acÅ£iunile agresive împotriva Ucrainei, dar NATO Åi aliaÅ£ii sÄi susÅ£in Ucraina Åi sunt de partea voastrÄ… Suntem aici pentru a arÄta solidaritatea NATO cu Ucraina Åi susÅ£inerea noastrÄ fermÄ faÅ£Ä de integritatea teritorialÄ a Å£Ärii dvs.“. În plus, s-a declarat Åi în favoarea menÅ£inerii sancÅ£iunilor europene Åi internaÅ£ionale împotriva Rusiei: „nu NATO decide în chestiunea sancÅ£iunilor economice împotriva Rusiei, cu toate aceste Å£Ärile membre ale AlianÅ£ei sunt cele care adoptÄ sancÅ£iuni împotriva Moscovei. Cred cÄ aceste sancÅ£iuni trebuie menÅ£inute pânÄ când Rusia îÅi va schimba atitudinea faÅ£Ä de acordurile de la Minsk“.
Zarurile sunt aruncate? DacÄ da, atunci, într-adevÄr, avem de-aface cu cea mai mare Åi importantÄ schimbare anunÅ£atÄ în peisajul de securitate al spaÅ£iului nostru Åi cu consecinÅ£e care s-ar putea dovedi enorme.
Evenimentul de azi este o urmare logicÄ a unui proces de apropiere demarat odatÄ cu momentul din 1991 când Ucraina a devenit membrÄ a Consiliului de cooperare al Atlanticului de Nord, aderând apoi la Parteneriatul pentru Pace (19914). CâÅ£iva ani mai târziu, în 1997, relaÅ£iile reciproce cresc la o nouÄ dimensiune odatÄ cu semnarea Cartei de parteneriat specific Åi formarea Comisiei NATO-Ucraina, în acelaÅi an fiind deschisÄ Åi misiunea diplomaticÄ a Ucrainei la NATO. Un an mai tâziu este format Grupul de lucru comun NATO-Ucraina privind reforma sectorului apÄrÄrii, iar în 1999 este desfÄÅurat batalionul polonezo-ucrainean în sprijinul forÅ£ei NATO de menÅ£inere a pÄcii în Kosovo. În septembrie 2000, Parlamentul ucrainean ratificÄ o ConvenÅ£ie privind statutul forÅ£elor ucrainiene din Parteneriatul pentru Pace, iar în septembrie, Ucraina gÄzduieÅte exerciÅ£iul multinaÅ£ional de rÄspuns la situaÅ£ii de catastrofÄ (Trans Carpathia 2000). Un eveniment interesant are loc în mai 2000, atunci când, în premierÄ, PreÅedintele Kucima anunÅ£Ä cÄ Ucraina îÅi doreÅte ca, într-o zi, sÄ poatÄ face parte din NATO, iar la reuniunea Comisiei NATO-Ucraina ce a avut loc la Reykjavik, miniÅtrii de Externe subliniazÄ cÄ doresc „sÄ ducÄ relaÅ£ia pe un nivel calitativ nou“ pentru ca, doar la câteva luni distanÅ£Ä, în noiembrie, sÄ fie adoptat Planul de acÅ£iune NATO-Ucraina care viza extinderea relaÅ£iilor bilaterale Åi sprijinirea reformelor din Ucraina în vederea viitoarei sale integrÄri euro-atlantice. În 2005, reuniÅ£i la Vilnius, miniÅtrii Afacerilor Externe din Comisia mixtÄ lanseazÄ „un dialog intensiv asupra aspiraÅ£iilor Ucrainei la aderare“, precum Åi un ansamblu de mÄsuri pe termen scurt în favoarea susÅ£inerii reformelor“.
Cel mai important episod în relaÅ£ia Ucraina-NATO se produce cu ocazia Summitului AlianÅ£ei de la BucureÅti (aprilie 2008) atunci când Å£Ärile AlianÅ£ei îÅi exprimÄ acordul ca, în viitor, Ucraina sÄ poatÄ primi statutul de membru. Pe 29 decembrie 2014, PreÅedintele PoroÅenko promulgÄ o lege care anuleazÄ statutul „în afara oricÄrui bloc militar“ al Å£Ärii sale Åi anunÅ£Ä cÄ Ucraina va demara un proces care sÄ-i permitÄ sÄ rÄspundÄ criteriilor fixate pentru aderarea la NATO Åi sÄ integreze Ucraina în spaÅ£iul se securitate euro-atlantic. Cu prilejul Summitului NATO de la VarÅovia, liderii Å£Ärilor din AlianÅ£Ä au o întâlnire specialÄ cu PreÅedintele PoroÅenko Åi decid intensificarea considerabilÄ a suÅ£inerii acordate Ucrainei. În acest sens, aprobÄ un ansamblu de mÄsuri de asistenÅ£Ä destinate sÄ ajute Ucraina în a-Åi consolida Åi eficientiza mijloacele de apÄrare. Totul ca rÄspuns la susÅ£inerea complexÄ, de mare amploare, pe care Rusia o acordÄ forÅ£elor militare din republicile separatiste, alimentând fÄrÄ încetare ceea ce este un adevÄrat rÄzboi civil pe teritoriul ucrainean.
Am amintit câteva dintre etapele care marcheazÄ cooperarea dintre NATO Åi Ucraina în ideea de a sublinia cÄ momentul de azi de la Kiev se bazeazÄ pe o tradiÅ£ie bine ancoratÄ Åi marcatÄ de evenimente care s-au desfÄÅurat în crescendo.
RelevanÅ£a momentului de azi este datÄ, din punctul meu de vedere, de duritatea mesajului Secretarului General al NATO care, fÄrÄ menajamentele diplomatice uzuale, vorbeÅte despre „acÅ£iunile agresive“ ale Rusiei Åi anunÅ£Ä, la fel de clar, rÄspunsul solidar al AlianÅ£ei. Asta trece toatÄ discuÅ£ia pe un nivel cu totul nou, mai ales cÄ, iatÄ, face Åi legÄtura cu problema sancÅ£iunilor economice împotriva Rusiei, semnalând cÄ existÄ un acord NATO/UE asupra mÄsurilor de penalizare a Rusiei pânÄ când Kremlinul (adicÄ Vladimir Putin) va lua decizia (complet improbabilÄ) de a respecta Acordurile de la Minsk.
Când va adera Ucraina la NATO? S-ar putea ca evenimentul de azi de la Kiev sÄ fie un semnal cÄ problema ar putea figura pe agenda Summitului NATO de la Bruxelles (2018), poate urmând o decizie de principiu cu fixarea unui calendar pe care Ucraina sÄ trebuiascÄ sÄ-l urmeze în ce priveÅte reformele necesare, dar reafirmând, foarte clar, un semnal politic foarte puternic. Nu este deloc simplu, fie Åi numai pentru cÄ existÄ principiul cÄ una dintre condiÅ£iile pentru aderare este ca Å£ara respectivÄ sÄ nu aibÄ angajat un conflict militar Åi sÄ fi încheiat tratate de pace cu toÅ£i vecinii sÄi. S-ar putea face o excepÅ£ie tocmai din cauza valorii strategice enorme pe care o are Ucraina sau, dupÄ cum spun unii observatori, s-ar putea negocia o formulÄ de stat federal?
Oricum, ecuaÅ£ia este extrem de complicatÄ Åi, ca întotdeauna, cu un potenÅ£ial foarte mare de explozie din cauza unei foarte uÅor de presupus reacÅ£ii ruse care s-ar baza pe invocarea apariÅ£iei unei situaÅ£ii de insecuritate în proximitatea graniÅ£elor sale. Cu consecinÅ£a logicÄ de a vede o escaladare majorÄ a amplasÄrii de forÅ£e strategice masive, cu mult mai importante decât cele de acum.
Va ceda Vladimir Putin Åi va accepta aplicarea Acordurilor de la Minsk Åi va renunÅ£a la Crimeea? Va intra FederaÅ£ia RusÄ într-un proces de negocieri profunde cu NATO în vedera securizÄrii zonei de contact care începe din zona statelor baltice, trece prin Ucraina Åi Republica Moldova cu al sÄu Tiraspol pentru a ajunge la Marea NeagrÄ? SÄ fie semnalul de azi o deschidere spre o asemenea posibilitate?
Orice este posibil în politicÄ, dar, între timp, sÄ vedem ce urmeazÄ Åi care va fi poziÅ£ia marilor actori prezenÅ£i direct Åi indirect în zona noastrÄ de supravieÅ£uire.
Autor: Cristian Unteanu
Sursa: Adevarul.ro
FiÈi la curent cu ultimele noutÄÈi. UrmÄreÈte TIMPUL pe Google News Èi Telegram!