Direcţia spitalului e convinsă că „cineva” a pus ochiul pe cele două hectare de pământ ale instituţiei. Ministerul Sănătăţii neagă orice acuzaţie...

De mai bine de două săptămâni, Spitalul clinic de boli infecţioase „Toma Ciorbă” din capitală e subiectul unor discuţii pe cât de aprinse, pe atât de contradictorii. În timp ce conducerea spitalului spune că Ministerul Sănătăţii a decis reamplasarea instituţiei medicale la periferia oraşului, iar în curând va fi emis şi un ordin în acest sens, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, neagă că s-ar fi discutat despre închiderea sau comasarea acestuia cu o altă instituţie medicală. Convins însă că ministerul trişează, directorul spitalului, Victor Diatişin, insistă că „Toma Ciorbă” riscă totuşi să fie mutat - şi nu de dragul reformelor, ci „de dragul” (cuiva) pentru cele două hectare de pământ, pe care este amplasată instituţia... 

Ideea cu comasarea spitalului a fost lansată la o masă rotundă cu participare internaţională, unde s-a vorbit despre restructurarea sistemului de sănătate cu optimizarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale. Victor Diatişin, directorul de la „Toma Ciorbă”, spune că „vestea cea mare” a venit atunci de la viceministrul Sănătăţii, Viorel Soltan. „Dintr-un raport prezentat de dl Soltan, am aflat că una dintre măsurile de optimizare vizează comasarea spitalului nostru cu Dispensarul Republican de Dermatovenerologie. Deşi a trecut vreo lună de atunci, abia acum am fost anunţaţi oficial”, ne-a declarat Diatişin. Problema cea mai mare, potrivit lui, o constituie spaţiul restrâns ce le-a fost pus la dispoziţie în cadrul Dispensarului: „Dacă aici avem opt secţii de internare cu capacitatea de 300 de paturi, acolo ni s-a propus un singur etaj, unde vom putea trata nu mai mult de 70 de bolnavi. Este inacceptabil, în condiţiile în care în spitalul nostru se tratează anual peste 7000 de bolnavi, iar alţii 6800 solicită servicii de consultanţă...”.

Victor Diatişin susţine că ministerul nu a prezentat vreun argument solid ce ar motiva necesitatea transferării spitalului, chiar dacă opiniile medicilor se împart în acest caz, mulţi dintre ei considerând că nu e bine ca o instituţie medicală de acest gen să se afle în centrul oraşului. „La modul teoretic, instituţia ar putea prezenta o sursă de infecţie, de vreme ce e amplasată în centru, dar cazuri de acest gen nu au fost înregistrate până acum, insistă, la rândul său, conducerea spitalului. Nu doar în R. Moldova instituţiile medicale de acest profil sunt amplasate în centrul oraşului - la fel e în România, Rusia, Germania... Acestea nu pot genera o sursă de infecţie, dacă sunt respectate toate măsurile de rigoare”, mai spune directorul, adăugând că nu exclude că la baza acestei decizii ar putea sta interese de grup. Acest punct de vedere este împărtăşit de Victor Pântea, şeful Secţiei boli infecţioase: „Credem că la mijloc se află interese mari, ale unor grupuri de persoane care urmăresc să pună mâna pe cele două hectare de pământ ale spitalului. Chiar dacă motivele transferării spitalului au fost ambalate în cuvinte frumoase - precum optimizare, reformare etc. -, în realitate nu excludem că e vizată această bucată de pământ, care le-ar asigura viitorilor proprietari venituri generoase”. Nici Pântea, însă, nu riscă să spună dacă ministerul ar fi acţionat la indicaţia cuiva - şi dacă da, atunci la indicaţia cui.

Ministrul Andrei Usatâi: „Spitalul rămâne acolo unde a fost dintotdeauna”

Deşi, într-adevăr, are în vizor reformarea sistemului spitalicesc de acelaşi profil sub un singur management, Ministerul Sănătăţii spune că subiectul legat de comasarea Spitalului clinic de boli infecţioase „Toma Ciorbă” cu Dispensarul Republican de Dermatovenerologie nu a fost pus în discuţie niciodată. „Spitalul „Toma Ciorbă” nu va fi închis şi nici comasat cu o altă instituţie medicală, acesta rămâne acolo unde a fost dintotdeauna”, a declarat ieri pentru TIMPUL ministrul Andrei Usatâi. El a menţionat că toate discuţiile din ultimul timp au fost axate pe măsurile de optimizare a cheltuielilor, nicidecum de reamplasarea spitalului.

Şi viceministrul Sănătăţii, Viorel Soltan, ne-a declarat că nu s-a referit, în niciun raport de-al său, la o eventuală comasare a celor două instituţii, dar a explicat că în municipiu activează un grup de experţi care monitorizează situaţia spitalelor din Chişinău pentru o posibilă consolidare a instituţiilor cu acelaşi profil. Soltan a lăsat să se înţeleagă că unele instituţii medicale ce nu sunt utilizate la capacitate maximă vor fi comasate cu alte spitale de acelaşi profil: „Nu putem da exemple de instituţii care vor fi consolidate. Vom putea lua decizii doar după ce grupul de experţi îşi va încheia evaluarea - aproximativ într-o lună. Este cert un singur lucru, şi anume, că avem rezerve care pot fi economisite doar în cadrul unui management eficient”.

În paralel cu acest ping-pong de declaraţii, angajaţii de la Dispensar susţin că deja se iau măsuri concrete în privinţa comasării celor două instituţii. Contactat de TIMPUL, şeful cursului de perfecţionare a medicilor în dermatologie din cadrul Dispensarului, Grigore Morcov, ne-a spus că aceasta nu mai e de mult o noutate: „Deja se iau măsuri concrete, deşi spitalul nostru nu are o astfel de capacitate. Şi aşa avem doar patru etaje, dintre care unul e ocupat de bolnavii de SIDA. Spitalul nu este prevăzut pentru pacienţii cu boli infecţioase”, susţine Morcov. Acesta mai spune că angajaţii instituţiei au trimis deja o plângere Comisiei parlamentare pentru protecţia socială, sănătate şi familie cu semnăturile a peste 100 de medici, care cer ca ministerul să renunţe la decizia de comasare a celor două spitale.