Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Comentariu 3 Martie 2011, ora 05:30    Din editia print

Marime Font

Pericol pentru presa românească din afara României

Din oraşul Gyula din Ungaria până la Chişinău, Republica Moldova, sunt aproape 850 de kilometri în linie aproximativ dreaptă. Pleci dintr-un oraş locuit de români din altă ţară decât România şi ajungi (trecând prin multe alte oraşe locuite de români) în alt oraş românesc, de data aceasta din a treia ţară, R. Moldova. Şi acesta nu este singurul punct comun între Gyula şi Chişinău. În toamna anului trecut, a fost făcută o altă legătură între cele două oraşe în persoana ziaristei Eva Iova, care a primit la Chişinău de la preşedintele interimar Mihai Ghimpu premiul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Pentru cei care nu au auzit de Eva Iova trebuie să spun că este redactorul-şef al săptămânalului „Foaia Românească”, revista românilor din Ungaria - o publicaţie care nu este cu nimic mai prejos de orice altă publicaţie din spaţiul românesc. De ani de zile, citesc în fiecare săptămână editorialele semnate de Eva Iova. Multe dintre ele contondente, scrise cu nerv - dar de fiecare dată scoţând la iveală probleme reale -, aceste articole i-au atras multe probleme semnatarei. Temele abordate: etno-businessul, adică ocuparea poziţiilor de conducere din structurile de conducere ale minorităţii române de către etnici neromâni şi pericolul constant al asimilării românilor din Ungaria. Nu de mult s-a încercat suspendarea finanţării revistei, Eva Iova a trebuit să treacă printr-un proces de calomnie (pe care l-a câştigat). Pe scurt, ziarista româncă din Ungaria a avut de înfruntat toate problemele grave ale breslei jurnaliştilor.

Însă nimic din toate acestea nu anunţa articolul Evei Iova din cel mai recent număr al „Foii Româneşti”. Eva Iova anunţă că nu va mai scrie editoriale, că va renunţa la articolele de opinie. O frază din acest ultim editorial este de natură să stârnească îngrijorare: „În lumea în care trăim noi azi, foarte uşor se poate băga pumnul în gura unui jurnalist prea gălăgios şi incomod. Cu toată democraţia şi libertatea presei, cu care ne place să ne lăudăm, există totuşi acea putere care poate elimina oricând din joc o persoană incomodă”. O frază de-a dreptul alarmantă, mai ales că vine din partea unui ziarist a cărui publicaţie a traversat pericolul unei suspendări financiare şi a trecut prin furcile unui proces de calomnie. Şi mai îngrijorător este faptul că se întâmplă într-o ţară membră a Uniunii Europene.



La Bucureşti (şi de multe ori şi la Chişinău), presa în limba română este considerată ca fiind ceva garantat. Mulţi români din România şi R. Moldova consideră informaţia ca un produs oferit gratuit - şi de multe ori cad în capcana dezinformărilor, manipulărilor şi non-informaţiei. Însă pentru alte sute de mii de români presa în limba română nu este o chestiune garantată, ceva care să vină de la sine. În Serbia, Ucraina, Bulgaria practic nu există presă în limba română - sau dacă există are mai degrabă forme simbolice, pentru acoperirea unor obligaţii stabilite prin tratate internaţionale. Nimicirea oricărei publicaţii în limba română, de oriunde ar fi ea, înseamnă o scădere a capacităţii limbii române de a se menţine vie în acel loc. De aceea, cred că prezintă interes pentru Chişinău ceea ce se întâmplă la 850 de kilometri depărtare, în Ungaria, în oraşul Gyula, unde se vorbeşte româneşte.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md