n total, 43 de state, între care şi România, au semnat principiile cu caracter neobligatoriu privind reparaţiile istorice, la o conferinţă desfăşurată în capitala cehă. Diplomaţii şi experţii implicaţi au arătat că documentul semnat constituie un set de recomandări internaţionale privind restituirea imobilelor private sau în regim de asociere confiscate între 1933 şi 1945.
Reglementările cer statelor să compenseze financiar victimele sau urmaşii lor pentru clădirile care nu mai pot fi returnate sau să compenseze proprietăţile rămase fără urmaşi prin înfiinţarea de fonduri pentru cei 250.000 de supravieţuitori ai Holocaustului (din totalul de jumătate de milion) din lumea întreagă, care trăiesc în sărăcie.
Rusia nu a semnat şi un cod de bune practici pentru aplicarea reglementărilor, întrucât nu doreşte să returneze sau compenseze imobiliarele evreieşti confiscate de URSS în Europa în timpul războiului.
Germania nazistă a ucis 6 milioane de oameni, din care trei sferturi evrei europeni, într-un act sistematic de genocid cunoscut sub numele de Holocaust. Naziştii au confiscat sau cumpărat la preţuri scăzute artificial proprietăţile evreieşti în valoare de miliarde de dolari, pentru a-şi finanţa maşina de război.
Reparaţiile financiare ‘constituie provocări (financiare) mari pentru ţări ca Republica Cehă, Polonia sau România’, a afirmat Tomas Jelinek, fost lider al comunităţii evreieşti din Praga, sceptic în legătură cu impactul recomandărilor asupra deciziilor finale ale statelor individuale.
Sursa: AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
