Aliona Zuza este angajată într-o întreprindere de stat şi deseori i s-au făcut observaţii pentru faptul că vorbeşte cu clienţii săi în limba…română. Lucrează de trei ani la ÎS „Poşta Moldovei”, Oficiul poştal MD 2021 din Chişinău, şi în multe cazuri se confruntă cu etnicii ruşi, care îi cer să vorbească cu ei în limba rusă. 
 

Aliona Zuza afirmă că a fost crescută în spirit românesc şi că părinţii au învăţat-o de mică să lupte pentru limba română. „Îmi amintesc şi acum cum am fost în Piaţa din centrul capitalei - în 1989 avem doar 15 ani - şi luptam alături de tata pentru limbă şi neam. Cum aş putea să mă schimb peste noapte şi să vorbesc doar ruseşte?”, se întreabă tânăra. Problemele ei au apărut după ce mai mulţi clienţi ai oficiului poştal unde lucrează i-au cerut să vorbească cu ei doar în rusă…

Aliona susţine că nu are nimic cu ruşii din Moldova sau cu limba rusă, întrucât o vorbeşte, are foarte mulţi prieteni vorbitori de limba rusă, dar şi-ar dori să nu i se ordone să vorbească la serviciu într-o altă limbă decât cea de stat. „Nu mi-am pus principiul să nu vorbesc rusa, dar mă simt ofensată atunci când ruşii mă impun să vorbesc limba lor acasă la mine”, ne spune Aliona

„Să-mi vorbeşti doar în limba rusă!”

Soluţia Alionei a fost să-i lase să vorbească ruseşte, iar ea să le răspundă româneşte, ştiind că de fapt ei înţeleg româna. Dar şi în asemenea cazuri a fost apostrofată cu: „Мне говорить только на русском!” (Mie să-mi vorbeşti numai în limba rusă! – n. r.). „Se înrăiesc şi intenţionat îmi spun că nu înţeleg şi nici nu sunt obligaţi să înţeleagă româna. Sunt vizitatoare care chiar îmi spun că se vor plânge şefilor mei pentru o astfel de deservire a clienţilor”, spune Aliona Zuza. Una dintre ele, Albina Şveţ, chiar a sunat la centrul poştal şi s-a plâns unui reprezentant de acolo. „Peste câteva minute, am fost contactată telefonic şi mi s-a spus că clientul are întotdeauna dreptate şi trebuie să ne conformăm lui. Deşi a trecut ceva timp de atunci, nu mă pot linişti, pentru că clienţii ruşi sunt în continuare obraznici. Nu-i impun să vorbească în română, dar, cel puţin, să fie un pic mai respectuoşi”, consideră interlocutoarea noastră.
Altă dată, o vorbitoare de limba rusă i-a spus răspicat că, fiind o persoană publică, trebuie să vorbească în limba clientului. „Rusa este a doua limbă de stat şi eşti obligată să o cunoşti!”, a mustrat-o ea în faţa celor prezenţi.

Romii şi turcii nu-s ca rusofonii

„Vă spun cum stau lucrurile la Soroca. Eu sunt de acolo, chiar de pe Dealul Ţiganilor, şi ştiu că, la vârsta de patru-cinci ani, romii deja vorbesc şi rusa, şi româna. Ei nu îndrăznesc să-şi impună limba lor, se conformează oamenilor şi legilor ţării în care trăiesc. Dar persoanele care vin şi îmi cer să le vorbesc ruseşte sunt pensionari care au zeci de ani de când locuiesc în Moldova. Pentru aceştia Rusia şi comuniştii sunt cele mai importante lucruri, nu problemele ţării în care locuiesc”, continuă Aliona Zuza.

Şefa Oficiului poştal MD 2021, Ludmila Casian, a menţionat referitor la acest subiect că întreprinderea în care activează Aliona Zuza este una de stat, în care clientul nu poate fi contrazis. „Trebuie să vorbim cu clientul în limba în care ni se adresează. Şi eu sunt împotriva faptului de a vorbi ruseşte în R. Moldova, dar noi suntem obligaţi s-o facem…”. Totodată, ea ne-a dat un exemplu demn de urmat şi de acei care se ceartă cu Aliona Zuza: un reprezentant al Ambasadei Turciei, care apelează deseori la serviciile poştei, se străduieşte să vorbească în limba română, chiar dacă este originar din Turcia.

„De-a lungul activităţii mele la poştă, cazuri în care ruşii ne cer să vorbim ruseşte se întâmplă de cele mai multe ori în centrul oraşului, la Buiucani şi la Botanica. Trebuie să te porţi cu ei ca şi cu un ou… Dar, dacă pierdem clienţii, ne pierdem serviciul…”, a concluzionat Ludmila Casian.

A cui este vina?

Potrivit Alionei Zuza, de asemenea situaţii conflictuale interetnice este responsabilă conducerea ţării, deoarece ruşilor le-au fost create condiţii foarte bune de trai în Moldova, fără ca să înveţe româna. „După 20 de ani de independenţă, la noi încă nu sunt scoase plăcuţele în limba rusă de pe instituţiile de stat. De ce ar învăţa ruşii româna? În şcoli, profesorii nu insistă ca ruşii să înveţe limba de stat, dar pe mine mă forţau să învăţ numaidecât limba rusă”, îşi aminteşte Aliona. Tot ea menţionează că şi fiecare dintre noi, moldovenii, suntem vinovaţi că ruşii nu vorbesc româna. „Când îi auzim vorbind ruseşte, trecem şi noi la rusă, în loc să se întâmple invers. Nu vreau să-mi creez probleme cu ruşii, pentru că-i pus în joc serviciul meu, dar aş vrea să înţeleagă că, dacă vor să fie respectaţi, ar trebui să ne respecte şi ei pe noi. Nu este un principiu al meu sau al conducerii statului, e ceva necesar pentru dezvoltarea acestei ţări ca stat independent”, afirmă angajata de la „Poşta Moldovei”.

A fost o neînţelegere de moment?

Svetlana Mardari, şefa Secţiei de personal şi instruire profesională a ÎS „Poşta Moldovei”, susţine că, de obicei, în asemenea cazuri, cel care are dreptate este clientul. „Asemenea incidente nu sunt atât de dese, dar clientul are dreptate, deoarece facem totul ca el să se simtă bine şi noi să-i oferim servicii de calitate.

Nu de aceeaşi părere este Alexandru Arseni, doctor în Drept, conferenţiar universitar, care a precizat pentru TIMPUL că persoanele care nu cunosc limba de stat sunt obligate să-şi ia translator. „Nici doamnele care s-au plâns, nici şefii de la poşta respectivă n-au procedat corect faţă de angajata instituţiei de stat. De exemplu, un proces de judecată are loc numai în limba română, iar dacă persoana nu cunoaşte limba este asigurată cu translator. Cazul este unul similar”, a spus Arseni.

„Nimeni nu poate să interzică cuiva să depună o plângere, dar limba oficială a statului nostru este limba română, nu rusa, iar în cazul dat, poşta fiind o instituţie de stat, nu putem vorbi de relaţia client - prestator de servicii. Aceste reguli sunt valabile în mediul privat de afaceri. Aici însă e vorba de relaţii publice şi persoana care nu cunoaşte limba de stat trebuie să-şi ia un traducător”, a explicat Alexandru Arseni.

Aliona Zuza, angajată la ÎS „Poşta Moldovei”:

Un moldovean, dacă aude interlocutorul vorbind ruseşte, va trece la rusă, fără a se revolta ca unii rusofoni: „Vorbeşte-mi în română, că eu nu înţeleg rusa ta!”.

Alexandru Arseni, doctor în drept, conferenţiar universitar:

Ursul, adus din pădure, în jumătate de an, învaţă a merge pe motocicletă, cu ochii legaţi, dar rusofonii noştri n-au învăţat româna nici în jumătate de secol. Este o obrăznicie fără margini… Cred că angajata de la „Poşta Moldovei” trebuie să continue să vorbească în limba română. Este primul caz de acest fel din cariera mea de jurist…