Astăzi 17 Octombrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:32
Abonamente

Actualitate 12 Martie 2011, ora 08:56    Din editia print

„Să salvăm bisericile de lemn!”

Marime Font

Foto: AIRM

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

La începutul lunii februarie vă informam despre starea nesatisfăcătoare sau degradantă a mai multor biserici de lemn din republică. Zeci de lăcaşe sfinte - adevărate opere de arhitectură şi istorie, înscrise în Registrul de stat al monumentelor - degradează pe zi ce trece, fie din cauza indiferenţei omului, fie din cauza intervenţiilor neprofesioniste sau, şi mai rău, neautorizate. Din fericire, materialele din TIMPUL n-au rămas fără atenţie din partea cititorilor şi nici din partea persoanelor responsabile de acest domeniu.

Zilele trecute, Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii (MC), ne-a informat că, după publicarea articolelor, mai mulţi reprezentanţi din teritoriu s-au adresat Agenţiei, cerând sfaturi pentru salvarea acestor biserici. „M-a sunat primarul de Hiliuţi. Mesajul lui era de genul: ce să facem ca să salvăm biserica? I-am propus, în primul rând, să-l găsească pe arhitectul raional şi să înceapă o proiectare de restaurare, iar în paralel să facă o evaluare aproximativă a devizului de cheltuieli. Respectiv, Agenţia îşi ia angajamentul să fie co-partenerul acestui proiect, redactând partea teoretică a planului, scopurile, obiectivele etc.”, ne-a relatat Ştefăniţă.

Interesant este că nu doar bisericile de lemn au revitalizat atenţia oamenilor faţă de monumentele din republică. Ştefăniţă a mai precizat: „Primarul satului Şipca, raionul Şoldăneşti, a venit cu iniţiativa unei cercetări pentru a pune în valoare mai multe beciuri, catacombe din localitate. De asemenea, împreună cu Grigore Guţu, preşedintele Asociaţiei Dacii Liberi, încercăm să soluţionăm problema degradării Conacului Cantacuzino din Hincăuţi (Edineţ)”.




Inscripţie de pe Biserica de lemn „Sf. Arhanghel Mihail” din Hiliuţi, Râşcani

Contactat de noi, primarul de la Hiliuţi, Râşcani, Alexandru Sandu, ne-a spus că această problemă demult se află în vizorul lor, dar că nu au avut până acum vreo susţinere din partea autorităţilor centrale. „Am mai scris la MC încă pe când era ministru Cozma. Am un răspuns oficial precum că, în cel mai apropiat timp, domnul Ursu (Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală - n.n.) o să vină să inspecteze biserica. Am aşteptat în zadar, biserica însă nu a mai aşteptat şi acoperişul s-a prăbuşit”, ne mărturiseşte primarul. În acelaşi timp, Sandu se arată optimist referitor la viitorul bisericii de lemn din localitate, care datează din 1808. „Am discutat cu un arhitect de la Bălţi, care e licenţiat anume în domeniul restabilirii bisericilor de lemn. Pe la mijlocul lunii martie va veni să facă măsurările în original. E un lucru migălos, cere timp şi bani, dar cu ajutorul AIRM sper că vom obţine un proiect finanţat de ambasadele donatoare, în special cea a SUA, astfel încât să refacem biserica aşa cum a fost ea cândva”, spune primarul. Potrivit lui, locuitorii satului, inclusiv preotul, sunt de acord să susţină această cauză.

Întrebat de noi care sunt posibilităţile de susţinere a unor proiecte de restaurare a acestor biserici de lemn şi cum ar putea fi ele obţinute, directorul AIRM ne-a comunicat că, la acest moment, sunt mai multe oferte de finanţare şi că îşi propune să unească trei-cinci biserici pentru un grant. „Există Planul operaţional comun România-Moldova-Ucraina sau ofertele care vin în fiecare an din partea Ambasadei SUA, din Fondul ambasadorial pentru conservarea preventivă a patrimoniului cultural. Dar ambele proiecte cer cofinanţare locală. Am încercat să identificăm împreună cu liderii locali partenerii pentru aceste proiecte: primăria, enoriaşii, Biserica. Sper că vom reuşi”, conchide Ion Ştefăniţă.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Octombrie 2017, de Ana Gabor

Mandat de la Dumnezeu sau de la Putin?

„Putin, te iubim! Noi ca tine vrem să fim!” (Zicală din Sadova)

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Ziua orașului

Se apropie ziua orașului, motiv de bucurie pentru mulți dintre noi. Concerte, ziua vinului și câte ceva gratuit ca oamenii să fie mulțumiți. De obicei muzica e fără plată pentru cetățeni, iar muzicienii primesc onorarii de la primărie.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (IV). Românii/ moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Scriam săptămâna trecută că voi reveni pentru o relatare asupra experiențelor trăite în acest an cu Expedițiile Memoriei în Siberia, acolo unde am mers pentru un studiu asupra istoriei comunităților de români/moldoveni din regiunea Irkutsk și ținutul Krasnoiarsk.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Octombrie 2017, de Răzvan Munteanu

Muzica, sportul şi schimbul de informaţii - politici de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului

În România, despre „frații de peste Prut” am auzit vorbindu-se încă din clasa primară, iar mesajul „Basarabia e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce...

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul