Astăzi 15 Decembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la 14 Decembrie 2017
Abonamente

Actualitate 4 Martie 2013, ora 08:24

Incredibil! Cum se îmbogățesc funcționarii noștri din împrumuturile externe Salariile la guvern ajung până la 60 mii lei

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Unii funcționari de la guvern ridică salarii de cinci-șase ori mai mari decât premierul Vlad Filat, președintele Nicolae Timofti sau spicherul Marian Lupu, de șapte ori mai mari decât miniștrii și deputații, de 14 ori mai mari decât este leafa medie pe economie și de 62 de ori mai mari decât salariul de prima grilă din sectorul bugetar. Aşa arată unele devize de cheltuieli, obţinute de TIMPUL.

Acești bani nu provin din bugetul de stat, ci dintr-un credit oferit de Banca Mondială, pe care îl vor rambursa toți cetățenii RM, indiferent de situația lor materială.

În 2011, la reuniunea sa de la Washington, Consiliul de administrație al Băncii Mondiale (BM) a decis să aloce Guvernului RM un credit de 20 milioane USD pentru implementarea proiectului e-Guvernare. Împrumutul a fost oferit pentru 20 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani. Aceasta înseamnă că, peste un deceniu, RM urmează să întoarcă, timp de alți zece ani, suma respectivă din bugetul de stat, adică din banii contribuabililor. Acordul dintre cele două părți a fost semnat în același an de către ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, și directorul BM pentru Moldova, Abdoulaye Seck.



E adevărat că la finanțarea proiectului își va aduce aportul și Guvernul RM, cu trei milioane USD, dar aceasta se va întâmpla peste cinci ani, când cabinetul de miniștri va avea cel mai probabil o altă componență. De implementarea proiectului se ocupă Centrul de Guvernare Electronică (CGE), o instituție publică, înființată în august 2010 pe lângă Cancelaria de Stat. Potrivit lui Viorel Rusu, jurist la CGE, instituția va activa doar din împrumutul BM până în 2016, după care proiectul va beneficia de finanțare parțială din bugetul de stat. Juristul ne asigură că creditul a fost acordat cu cele mai avantajoase condiții, așa cum rata comisionului, plus comisionul de deservire constituie doar 1,25% pe an. Între timp, prin intermediul CGE, guvernul a câștigat două premii internaționale în domeniul e-Guvernării.

Salarii de basm - câte trei, patru, cinci mii USD pe lună

Proiectul e-Guvernare prevede acordarea de către BM, prin acest credit, a asistenței tehnice și instruirea funcționarilor și specialiștilor TI moldoveni în scopul optimizării accesului populației la informația de interes public, prin utilizarea tehnologiei informaționale și a comunicațiilor. Mai bine zis, se urmărea ca cetățenii să poată interacționa cu guvernul prin intermediul portalurilor web și al telefoanelor mobile, fără a avea contact direct cu funcționarii publici. Despre mărimea salariilor angajaților CGE, documentele oficiale nu indică nicio cifră aproximativă.

TIMPUL a intrat în posesia devizelor de cheltuieli ale Centrului pentru anii 2010-2012, în care se arată că echipa CGE ridică salarii incredibile pentru RM. Bunăoară, conform documentului, trei milioane USD din suma creditului ar fi planificate pentru salarizarea a circa 26 de persoane. În perioada 1 noiembrie 2010 – 31 octombrie 2012, directorul executiv al CGE ar fi fost remunerat cu 98 mii 223 USD. Un simplu calcul ne arată că leafa sa lunară ar fi fost de circa 4100 USD (49 mii lei). Cei mai mulți bani ar fi primit aici coordonatorul tehnologic-șef - cca 5655 USD (68 mii lei) pe lună. Coordonatorul strategiei ar avea pe lună cca 4200 USD (50 mii lei), juristul – cca 4158 USD (49,8 mii lei). Documentul arată alte salarii ale echipei de conducere, formată din 16 oameni, variază între 1394 USD și 3700 USD. La cinci dintre aceștia, leafa ar depăși suma de 3000 de dolari.

În total, costul serviciilor de consultanță, inclusiv remunerarea, ar fi de peste șase milioane USD. La această sumă se mai adaugă 1 mln. 45 mii USD din același credit, preconizat pentru deplasările oficialilor noștri la traininguri în SUA, Singapore, Austria, Estonia, Coreea și alte state.

„Pot fi salarii mari, dar nici chiar atât de grandioase”


Opiniile experților în domeniul politicilor sociale, pe de o parte, și a celor în economie, pe de altă parte, despre salariile de la e-Guvernare diferă radical. Aflând de la noi despre aceasta, Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare, nu ne-a crezut: „M-ați surprins, sincer, nu știu cum să reacționez. Nu cred că e chiar așa. Dacă e vorba de un proiect, pot fi salarii mai mari decât în sectorul public, dar nici chiar atât de grandioase, cu atât mai mult cu cât creditul este rambursabil”.

La fel de nedumerit s-a arătat Sergiu Ostaf, directorul Centrului pentru Drepturile Omului CREDO. „Trei sau patru mii de dolari este și salariul unui angajat la CEDO. Asemenea sumă, ca leafă dintr-un credit, este ceva exagerat”, afirmă Ostaf. El consideră, totuși, că nu putem arunca toată vina pe Cancelaria de Stat, căci condițiile de salarizare ar fi putut să fie condiționate de BM. „Poate că Banca a pus condiția să fie angajați cei mai buni și unul din criteriile importante în acest sens este stimulentul financiar. Oricum, asemenea remunerare lunară nu este pe măsura realităților din RM, mai ales dacă vorbim de funcționari publici”, a precizat directorul CREDO.

„Salariile nu sunt mari, dar nu avem rezultate…”

De cealaltă parte, experții în economie apreciază aceste salarii drept o normalitate. „Serviciile e-Guvernare costă destul de scump, iar beneficiile de la acest program ar trebui să acopere cu mult cheltuielile. Este un proiect foarte necesar pentru eficientizarea guvernării, care va aduce bani sau va contribui la o pierdere mai mică a banilor. În opinia mea, aceste salarii nu sunt mari. Contează rezultatul. Decât să avem funcționari publici cu șase mii de lei pe lună și, totodată, să privim cum cresc casele prin jurul Chișinăului, ca ciupercile după ploaie, aș prefera să lucrăm deschis. Atunci vom intra și într-o lume mai deschisă”, afirmă expertul.

Nici Roman Chirca, directorul Institutului Economiei de Piață, nu este contra salariilor mari, însă acestea ar fi nejustificate în cazul CGE.
Potrivit lui, specialiștii Centrului ar putea primi și mai mulți bani, dar să arate vreun rezultat. Chirca aduce exemplul Țărilor Baltice, unde sistemul e-Guvernare a fost implementat în opt luni și cu mai puține cheltuieli. „În Letonia și Lituania, sistemul se modernizează încontinuu. Acolo toate achizițiile publice se efectuează exclusiv electronic, chiar și în tramvai poți beneficia de multe e-servicii. Însă la noi se lucrează de ani buni, dar când ai nevoie de pașaport, trebuie să mergi la Secția de pașapoarte; dacă vrei să depui o cerere la guvern, trebuie să te duci până acolo. Miliarde de alte nuanțe se fac în maniera veche și demonstrează că proiectul nu există. Ai noștri au început-o cu strategii și concepte, dar am impresia că nu vor face nimic. În loc de rezultate, avem o situație jalnică. La noi există o incoerență ministerială, nu există o viziune clară, nici o echipă care să muncească. Durează mult prea mult, dar nu iese nimic. Nu cred că e rea-intenție, ci mai degrabă lene și ineficiență”, consideră expertul.

Chirca crede că europenii oferă premii CGE doar pentru a-i convinge că trebuie să se urnească din loc. „Este foarte straniu că li s-a acordat premiul „Semnătura mobilă”, care este o componentă infimă și insignifiantă într-un proiect e-Guvernare. Și aceasta nu e o noutate pentru sectorul IT, fiind implementată în practic toate țările lumii”.

La rândul lor, sindicaliștii nu sunt de acord că specialiștii buni trebuie remunerați cu salarii uriașe, dacă avem în vedere că leafa medie pe țară este de 3500 lei. „Avem mulți alți specialiști la fel de buni, care muncesc cu trei-patru mii de lei pe lună. Cine i-a ales pe aceștia ca cei mai buni și prin ce formulă au ajuns acolo? Cred că și-a jucat rolul elita rudeniilor, foarte populară în Moldova, și s-au ales vecinii, finii, cumetrii cuiva. La noi, zicala că mai aproape-s dinții decât părinții înlătură orice formă de sărăcie. Ei vor să se vadă sătui, îndestulați, și nu le pasă că acești bani îi va restitui societatea întreagă”, consideră Petru Chiriac, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor.

„Să fim sclavi și să lucrăm pe plantații?”

Am căutat să-i întrebăm pe cei de la CGE despre modul în care sunt remunerați, dar n-am reușit să aflăm ceva. Așa cum directorul executiv al Centrului, Stela Mocan, și vicedirectorul Iurie Țurcanu, erau plecați în străinătate după un premiu, am discutat cu juristul acestei instituții, Viorel Rusu. Potrivit lui, Centrul lucrează după principiile BM, unde informațiile despre salarii sunt confidențiale. Rugat să ne prezinte o cifră medie, el ne-a spus că lefurile lor sunt „cam ca la bănci, fiindcă altfel nu poți lua specialiști buni”. El a negat că acestea s-ar ridica până la trei-cinci mii de dolari: „Nu este chiar așa. Eu știu, poate… Dar nici șefii nu ajung la așa ceva”. Și tot el ne-a întrebat: „În comparație cu ce-s mari salariile? Cu șomerii? Sau noi trebuie să fim sclavi, să lucrăm pe plantații și să trăim cu 100 lei?”.

Banca Mondială: „Ne asumăm un rol de supraveghere”

Solicitată de TIMPUL, Elena Corman, specialist procurări la Oficiul Băncii Mondiale din Moldova, ne-a spus că responsabilitatea pentru pregătirea şi implementarea proiectelor, precum și pentru selectarea angajaților, acordarea contractelor şi gestionarea ulterioară a acestora, aparține împrumutatului. „Banca îşi asumă un rol de supraveghere, asigurând ca toate mijloacele împrumutului să fie utilizate doar în scopul pentru care a fost acordat și ţinând cont de considerațiunile de ordin economic şi cele de eficienţă. Prin urmare, este responsabilitatea împrumutatului de a negocia cu angajații şi de a stabili remunerări rezonabile” a menţionat Elena Corman.

„Ar trebui să fie o echitate, căci sunt bani publici”

Buna funcționare a Centrului este monitorizată de Consiliul de administrare, aprobat printr-un ordin al Cancelariei de Stat și condus de secretarul general al guvernului, Victor Bodiu. Din consiliu fac parte 11 persoane, printre care ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, cel al Justiției, Oleg Efrim, cel de Interne, Dorin Recean, cel al Educației, Maia Sandu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Marin Moloșag. Apelați de noi, Bodiu și Negruța nu au răspuns la telefon. În schimb, un alt membru al consiliului, Dona Școla, viceministru al Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, apreciază planul de activitate al Centrului ca pe unul destul de ambițios. Ea spune însă că nu știe nimic despre salariile angajaților CGE. „Subiectul salariilor este o problemă permanentă - la fel, putem să ne întrebăm dacă e normal ca un ministru să primească 500 de euro pe lună. Pe de o parte, cei de acolo trebuie să cunoască tehnologiile, să aibă experiență, dar pe de altă parte, parcă ar trebui să fie și o echitate în privința lefurilor, indiferent de sursă, căci până la urmă banii sunt publici”, opinează viceministra. Și ea s-a arătat puțin rezervată față de unele rezultate ale CGE, dar s-a eschivat să dea exemple.

Cât de eficient funcționează e-serviciile în RM?

Am accesat și noi site-ul www.servicii.gov.md, administrat de CGE. Marea majoritate a celor 305 servicii disponibile nu sunt acordate în format electronic, ci reprezintă note informative despre unele instituții și despre actele cu care trebuie să te prezinți la ele, în diferite situații. La serviciile accesibile în format electronic, poți afla doar date superficiale. De exemplu, scriind codul de identitate al unei persoane, ești anunțat că o asemenea persoană există. Și atât. În alte cazuri, ți se prezintă un link spre altă pagină web, pe care o poți găsi cu ușurință și prin motoarele de căutare.
Am apelat la unul din cele mai mediatizate servicii, e-Cazier, care oferă solicitanților posibilitatea de a obține cazierul judiciar fără să se deplaseze prin oraș. Nu este așa, însă, nici acum nu vei fi scutit de efortul de a ieși din casă. Prima diferență este că vei depune cererea în format electronic, după care vei merge la bancă ca să achiți suma de bani necesară. A doua diferență este că, folosind e-servicii, îți vei putea ridica cazierul doar dacă vei prezenta cererea de pe ecran, tipărită la imprimantă. Dacă nu ai imprimantă, trebuie să umbli prin târg și să cauți…
În 2012, Curtea de Conturi a efectuat un audit cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?” la Centrul de Guvernare Electronică și la Cancelaria de Stat. Potrivit lui Tudor Șoitu, vicepreședintele Curții, auditorii au descoperit că CGE tergiversează implementarea proiectelor și utilizează incorect banii din credite. Totuși, „deşi în multe cazuri, acţiunile se realizează cu reţineri și au existat anumite omiteri iniţiale, procesul începe să capete o dinamică pozitivă evidenţiată”, se specifică în raportul Curții. Menționăm că Stela Mocan, directorul executiv al CGE, a fost consiliera premierului Vlad Filat.

În timp ce salariile angajaților CGE ajung până la cinci mii de dolari americani, 
- pensia minimă pentru angajații din agricultură este de 625 lei (52 USD);
- pensia minimă pentru limita de vârstă este de 702 lei (58,5 USD);
- pensia medie este de 975 lei (81 USD);
- salariu de prima grilă pentru sectorul bugetar este de 800 lei (67 USD);
- salariu minim în sectorul real al economiei este de 1300 lei (108 USD);
- salariu mediu pentru anul 2012 a fost de 3478 lei (290 USD);
- salariul unui viceministru este de 6500 (542 USD);
- salariu unui ministru, al unui deputat și al primarului de Chișinău este de 7100 lei (592 USD);
- salariul prim-vicepreședintelui Parlamentului este de 8400 lei (700 USD);
- salariul primului ministru, al președintelui Parlamentului, al președintelui Curții Constituționale este de 8800 lei (733 USD);
- salariul președintelui Republicii Moldova este de 9600 lei (800 USD).

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 14 Decembrie 2017, ora: 16:33

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

( ) Citeşte tot articolul


Actualitate 14 Decembrie 2017,  

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul