Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Opinii & Editoriale 16 Martie 2017, ora 09:34    Din editia print

Marime Font

Scrisoare deschisă pentru liderii Opoziţiei stataliste

Stimată doamnă Maia Sandu, stimate domnule Andrei Năstase, stimate domnule Viorel Ciubotaru, stimate domnule Oazu Nantoi,
problema Republicii Moldova este irezolvabilă prin energii şi resurse interne.
Asta deoarece Republicii Moldova îi lipseşte, la nivel instituţional şi chiar societal, aplicarea practică a unui concept numit „legitimitatea legal-raţională”.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Acest concept înseamnă că oamenii dintr-o instituţie se supun prevederilor regulamentelor de ordine interioară, prevederilor reglementărilor instituţiilor superioare, prevederilor legilor statului adoptate în Parlament, prevederilor Constituţiei, în această ordine. Şi atât. Mai mult ei, ca funcţionari publici, adică plătiţi din banii contribuabililor, nu se supun la nimic. Nu se supun la porunci venite de la naşi, fini, cumetri, veri, soţi, soţii, fii, fiice, cumnaţi, bunici, bunice, taţi, mame.

În Republica Moldova, preşedintele Parlamentului este rudă prin alianţă cu preşedintele principalului partid de la guvernare (fin), care, prin scheme informale, adică prin utilizarea cointeresării materiale sau de altă natură, sau a ameninţărilor cu dosare penale fabricate, controlează toate instituţiile guvernării şi ale administraţiei publice centrale, dar şi o bună parte dintre instituţiile administraţiei publice locale.
Republica Moldova este, astfel, redusă la logica „banditului staţionar”, teorie care ne ajută să înţelegem cum au luat fiinţă primele state. În vechime, bandele de jefuitori şi-au dat seama la un moment dat că este mai profitabil pentru ele să se instaleze pe un teritoriu şi prin forţa armelor lor să obţină de la populaţia locală neînarmată beneficii materiale, decât să practice jaful itinerant. Respectivele beneficii materiale au ajuns să se numească impozite (tributuri), iar bandele de jefuitori au devenit elită de guvernare.
Dar, atenţie, este vorba despre statele din vechime, „state” doar în teorie, şi acolo cu mari rezerve, adică nu statele noastre moderne.
Din păcate, Republica Moldova asta e, ţara „banditului staţionar”.



Ştiu, îmi veţi spune că putem schimba asta.
Nu putem.
De ce? Păi, în 2009, rapoarte internaţionale fixate în analize ale unor think-tank-uri au constatat existenţa unui „implementation gap” (n.red.: gaură de implementare, deficit de implementare) la nivelul pachetelor legislative de sorginte europeană pe care guvernarea de atunci se angajase să le adopte şi implementeze. Le-a adoptat, dar pe absoluta majoritate nu le-a implementat. Pentru că nu au fost create mecanismele instituţionale de rigoare, iar când au fost create, nu au funcţionat, din cauza absenţei voinţei instituţionale. Adică a simplei dispoziţii de a face exact asta, de a implementa acele legi. Aşa este şi în prezent, sub guvernarea duplicitară a PDM.
Occidentul ştie că noi suntem o zonă în care la nivelul tuturor cetăţenilor funcţionează, de fapt, în primă instanţă, logica informală, a reţelelor informale de putere şi influenţă, a paternalismului. Dar creează neclaritate şi incertitudine în actul de luare a deciziilor la nivel individual, de grup şi de stat și care vulnerabilizează la maximum o entitate care se pretinde stat.

Sursa corupţiei pe care o doriţi rezolvată, doamnă Sandu, se află anume aici, ea este în noi, în toţi. Nu este vorba despre „mentalitate”, deoarece dacă asumăm existenţa „mentalităţii”, ajungem la concluzia că aceasta oricum nu se va schimba, şi mentalitatea, să ştiţi, nu este o categorie măsurabilă. Este o categorie iraţională, pe care o folosim în discuţie când nu avem altceva mai bun de spus.
Max Weber numeşte, parţial, aceste fenomene care în Republica Moldova sunt sursa reală a corupţiei, „legitimitate carismatică”. Adică aceea în care poporul se supune liderului nu conform unor norme scrise, ci conform voinţei lor de a i se supune pe baza convingerii pe care el o exercită asupra lor.

Într-un stat modern, ne trebuie legi şi instituţii care să fie aplicate şi să funcţioneze.
Rapoarte ale instituţiilor din Germania afirmă că Republica Moldova este, la nivelul neguvernabilităţii, apropiată Afganistanului.
Situaţia nu poate fi schimbată prin vreo intervenţie internă, prin vreo clasă politică genială care să propună un fel de tranziţie către legitimitatea legal-raţională, deoarece pactul între elite nu va fi respectat. Ştiţi foarte bine asta. Se va încerca fentarea lui şi se va reuşi. Şi totul va eşua.
Unica soluţie prin care situaţia poate fi schimbată este să fim preluaţi de un stat vecin, în care legitimitatea legal-raţională există, nefiind perfectă, dar există. Acest stat este România în care corupţia se petrece altfel. În România, corupţii trebuie să facă eforturi mari de a fenta legi care se respectă pentru a putea găsi portiţe de realizare a actelor lor de corupţie. Iar când guvernanţii fac ordonanţe pentru corupţi, ies 600.000 de oameni în stradă şi ele sunt respinse în Parlament, şi nu o dată, ci de două ori, ca să fie mai de nădejde. Pentru că politicienii se tem de poporul lor. Vox Populi, vox Dei. În Republica Moldova, politicienii statalişti nu doar dau legi prin care pun miliardul furat pe spatele cetăţenilor, ci dau şi alte legi prin care vor fura în continuare. Actul administrativ central este mimat. Câte circulare ale Guvernului se aplică în raioane? Câte se prăfuiesc prin sertare? Câte legi necesare se prăfuiesc prin sertare? În România există mecanismul adoptării tacite, pentru a face ca o lege necesară pentru cetăţeni, dar neexaminată de Parlament, să fie adoptată şi să funcţioneze. Că au loc abateri, este adevărat, dar ele reprezintă excepţia şi nu regula, ca în Republica Moldova.

Vedeţi dumneavoastră, unionismul nu este deloc o chestiune de afect emoţional, infantilă, neactuală, neavenită, inutilă. Unionismul este singurul curent politic din Republica Moldova care poate schimba radical în bine viaţa oamenilor de aici.
V-am demonstrat că unionismul nostru are o întemeiere sociologică riguroasă.
Şi că este o necesitate pragmatică pentru societatea dintre Prut şi Nistru.
Asta nu înseamnă că va veni jandarmul român şi ne va obliga să scoatem de undeva legitimitatea legal-raţională şi s-o facem să funcţioneze. Ci doar că în instituţiile statului român extins la Nistru nişte oameni de la Bucureşti le vor explica celor de pe loc ce şi cum să facă, simplu, amiabil, cu iubire, frăţeşte.
Totul va rămâne la fel, dar vor avea loc schimbări radicale în bine.

Aştept reacţii.

P.S. Tot Occidentul ştie că problema Republicii Moldova este irezolvabilă prin forţe interne, şi caută soluţii prin care rezolvarea problemei Republicii Moldova să fie pusă pe România. De asta România a fost din 2007 până acum avocatul Republicii Moldova în UE, pentru că europenii i-au spus să facă asta, pregătind-o să preia teritorial Republica Moldova într-un viitor previzibil.
Iar dacă vouă europenii vă spun altceva, este pentru că ei vă gestionează foarte elegant până în momentul în care problema va fi tranşată.
 

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md