Laconismul şi precizia sunt necesare şi în cadrul dezbaterilor – intervenţiile trebuie să fie scurte, concise, la obiect – şi fac o greşeală tactică cei care îşi încep intervenţia „scurtă” cu introduceri şi scuze kilometrice de tipul ştiu că e târziu, că sunteţi obosiţi, de aceea eu voi spune doar esenţialul, fără a… etc., etc., care nu au nimic cu subiectul discutat.
Intervenţia într-o discuţie trebuie însoţită în mod obligatoriu de formule de politeţe, adresate moderatorului şi asistenţei, cum ar fi: vă rog să-mi permiteţi; aş vrea să fac o precizare; aş dori să adaug; dacă se poate; îngăduiţi-mi să intervin; cu permisiunea dumneavoastră… ş.a.
În sfârşit, pentru ca intervenţia/discursul dumneavoastră să aibă succes, este bine să vă conduceţi de următoarea regulă: notaţi, cel mai bine pe puncte, ceea ce aveţi de spus şi urmaţi cu stricteţe acest mic plan, nu vă lăsaţi furaţi de plăcerea de a improviza, căci improvizaţia de moment s-ar putea să nu fie prea inspirată. În acest sens, probabil că au foarte mare dreptate actorii, care afirmă, în mod paradoxal, că cea mai bună improvizaţie este cea meticulos pregătită din timp.
Laconismul şi exprimarea succintă sunt foarte necesare în comunicarea la serviciu – cu vizitatorii, cu şefii, cu subalternii: aici introducerile trebuie să fie cât mai scurte, digresiunile „lirice” cât mai lapidare. Nu în zadar unii funcţionari afişează în birouri un slogan, luat, se zice, din arsenalul celebrului ţar Petru I, care sună aşa: ГОВОРИ ЯСНО, ПРОСИ МАЛО, УХОДИ БЫСТРО, adică: VORBEŞTE CLAR, CERE PUŢIN, PLEACĂ REPEDE.
De altfel, romanii, în antichitate, organizau chiar concursuri de exprimare laconică, în care participanţii trebuiau să-şi adreseze fraze şi cuvinte cât mai scurte, dar sensul să fie absolut clar şi să nu pericliteze comunicarea. Se zice că la o asemenea competiţie unul dintre concurenţi i-a adresat interlocutorului său enunţul: „Eo rus”, ceea ce înseamnă „Plec la ţară”, fiind sigur că a câştigat competiţia. Însă triumful acestuia n-a durat mult, pentru că adversarul i-a răspuns: „I”, adică „Pleacă”.
Această mostră de dialog laconic „Eo rus – I” ar trebui să le amintească celor volubili că multe lucruri se pot spune scurt şi clar, fără a face risipă de vorbe şi de timp.
Irina Condrea
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
