Astăzi 19 Octombrie 2017, Joi - Ultima actualizare la ora 06:58
Abonamente

Bună Dimineața 8 Februarie 2017, ora 10:00

Marime Font

Ultimul colac de salvare al Transnistriei

Suntem la începutul unui nou an, în perioada când toți așteaptă schimbări și tind spre ceva nou, toți în afară de Transnistria, care și-a schimbat conducerea, dar năravul ba. Nu a reușit bine să preia cârma noul, așa zis, conducător din stânga Nistrului că deja își apleacă fruntea către mama Rusie. Nemaiștiind încotro să o apuce de criza din domeniu financiar bancar, administraţia separatistă cere iarăşi ajutorul „sponsorului”.

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Această obișnuință de a cere și tot cere are un istoric de mai mulți ani. Când periodic se declară neputincioși de a-și rezolva singuri problemele și tot apelează la scăparea ce se află la sute de kilometri depărtare. Ignorând o posibilă rezolvare dacă ar apela la cei care le sunt mai aproape.
De această dată, dar sunt sigură că nu pentru ultima, ei au nevoie de 130 de milioane de dolari. Autoritățile din stânga Nistrului cred că anume această sumă le va ridica indicatorii economici. Și aici apare întrebare pe cât timp: un an sau doi?

Dacă e să operăm în cifre despre situația din regiune atunci vedem că la un număr de 100 de pensionari, revin doar 106,7 persoane lucrătoare în sectorul real al economiei din stânga Nistrului. Circa jumătate din cele 134,5 mii de persoane din câmpul muncii sunt lucrători în sectorul bugetar. Situaţie din care rezultă o presiune fiscală foarte mare asupra businessului ce constituie 35% din Produsul Intern Brut (PIB). Contribuțiile întreprinderilor mici şi mijlocii în PIB-ul regiunii transnistrene constituie doar 10-12%. Deci cum credeți pe cât timp vor ajunge 130 de milioane unei regiuni care practic din punct de vedere economic se află într-o moarte clinică.



„Salvatorii” îi tot hrănesc cu promisiuni false. Și cele mai reușite din ele țin de facilitarea exportului a produselor din Transnistria spre marea Uniune Vamală. Și paradoxul este că cele mai multe produse Transnistria le exportă nu în Rusia, ci mai exact în România. 15% din tot ce vinde regiunea peste granițe este cumpărat de români, în vreme ce în Federația Rusă ajunge doar 8% din total. În România se vând, de asemenea, de aproape trei ori mai multe mărfuri transnistrene decât în Ucraina, care are o felie de doar 6% din exporturi. Deci aceste, așa zise, facilitări din partea Rusiei sunt mimate și firul de ață de care se mai ține economia Transnistriei este de fapt România.

Dar de ce sunt mimate? Pentru că Rusiei îi convine să aibă o Transnistrie săracă fără alți aliați decât ei. Fără alte resurse și oportunități decât să umble cu cerutul din an în an pe la Kremlin. Desigur că ajutorul de 130 de milioane de dolari separatiștii îl vor primi. Rusia știe că un împrumut nu le va rezolva probleme, decât pe termen scurt și peste un timp din nou se vor pomeni în aceeași situație. Dacă intenția Kremlinului de a ajuta Transnistria ar fi sinceră atunci ea ar fi găsit alte căi de a scoate regiunea din criză nu cu un ajutor dar cu soluții concrete.

Cât de mult nu ar încerca alte țări să ajute Transnistria, ea oricum va apleca capul în fața Rusiei. Poate administrația separatistă suferă  de sindromul Stockholm. Aceștia au ajuns să își iubească agresorul, fiindcă Rusia nu poate fi numită altfel.  
 

Un articol de: Irina Tabaranu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md