Vadim Lelic s-a născut la Teleneşti în anul 1972. În 1992 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”, dar aşa şi nu s-a mai încadrat în învăţământ, antrenându-se în lumea afacerilor. În iunie 2007 a devenit primar de Teleneşti. Este căsătorit, tată a doi copii.

- Domnule Lelic, mai mulţi orăşeni cu care am discutat despre starea de lucruri din localitate mi-au spus că, la viitoarele alegeri locale, tot pe dumneavoastră v-ar alege. Cum aţi reuşit să câştigaţi o asemenea încredere printre oameni?

- Acum doi ani am vizitat Polonia, unde am fost oaspetele primarului de Butom, un oraş de mărimea Teleneştilor, de o frumuseţe neobişnuită, bine gestionat, unde am văzut multe lucruri năstruşnice, inclusiv faptul că clădirea primăriei era vopsită doar pe jumătate. De ce?, l-am întrebat pe primar. Ca locuitorii să ţină minte cum a arătat aceasta mai înainte, mi-a spus cu o ironie subtilă caracteristică polonezilor. Paradoxul era că acest orăşel, până în 1945, aparţinea Germaniei. După război, locuitorii etnici germani au fost deportaţi dincolo de Odra, polonezii luându-le locul. Bineînţeles, toţi anii până la 1992, adică până la venirea primarului la funcţia respectivă, oraşul era gestionat precum o gospodărie picată ca moştenire. Primarul nu era un localnic, se căsătorise aici în oraşul de baştină al soţiei sale. Şi întrucât localnicilor care plecau la învăţătură sau la studii de aici le era ruşine să spună de unde-şi trag obârşia, noul cap de oraş a decis să schimbe această mentalitate şi să facă totul ca baştina sa de adopţie să fie obiect de mândrie pentru locuitorii ei, fapt care i-a reuşit. M-am gândit, după discuţia avută cu acel primar, care era un om extraordinar, că trebuie să schimb mentalitatea teleneştenilor faţă de vatra noastră strămoşească. Mai întâi, le-am adus în casă cetăţenilor apă potabilă de calitate, am soluţionat problema salubrizării - odinioară, cea mai complicată -, am demarat lucrări de gazificare, amenajare, am deschis un centru de plasament. Nu am pierdut în van nicio zi a mandatului meu. Şi dacă munca mea a ajuns să fie apreciată, înseamnă că aceşti trei ani n-au trecut în zadar.

- S-ar putea spune că v-aţi îndeplinit programul electoral?
- N-am reuşit să realizăm, deocamdată, tot ce ţine de infrastructură şi de drumuri. Am construit două stadioane în oraş, unul pentru maturi şi altul - un ministadion - pentru copii, chiar în spatele primăriei. Pe data de 22 septembrie, începem materializarea unui proiect în colaborare cu FISM, care prevede construcţia unui centru multifuncţional pentru oamenii în etate. Ideea îmi aparţine, dat fiind faptul că în Teleneşti sunt foarte mulţi bătrâni solitari de care comunitatea trebuie să aibă grijă. În cadrul acestui centru, bătrânii noştri vor beneficia de o cantină socială, o spălătorie pentru rufe şi o baie. În aşa mod, aş putea face mai lejeră şi mai demnă viaţa acestor oameni.

- Oraşul, spre deosebire de altele din zonă, e un fel de platformă în construcţie...
- La Gimnaziul „Mihai Eminescu” se schimbă toate geamurile, la Grădiniţa nr. 2 geamurile deja au fost schimbate la nivelul II şi, în zilele următoare, trebuie să continue aceste lucrări la nivelul I. Sunt pavate trotuarele pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, inclusiv pe străzile din centrul urbei, vor fi schimbate băncile în parc, cu banii de la bugetul de stat va demara reparaţia străzii Renaşterii pe o distanţă de 800 metri. A fost deschisă Grădiniţa nr. 3, unde au fost amplasaţi deja 50 de copii. Au fost iluminate străzi, instalate containere pentru gunoi. Am făcut deja o licitaţie la care au fost cumpărate 100 de containere. De fapt, proiectul de salubrizare a demarat în anul 2000, când au fost construite primele 15 platforme. În anul curent, numărul acestora va fi triplat. Am mutat gunoiştea oraşului şi i-am îngrădit teritoriul, iar pe locul fostei gunoişti vom sădi, în toamna curentă, un parc. Înainte, acolo era un dezastru, fiindcă gunoiştea era amplasată chiar în vârful dealului şi ani la rând gunoiul era dus de vânt în oraş, polua apele freatice. Spre noua gunoişte s-a construit un drum de acces, au fost angajaţi trei paznici care gestionează recepţionarea gunoiului, teritoriul este bine îngrădit.

- Precum am fost informat, proiectul care ţine de salubrizare este unul de durată şi vizează nu numai oraşul Teleneşti...
- Am procurat multă tehnică de salubrizare, care nu trebuie să staţioneze. Am obţinut un proiect de 5 milioane de lei în cadrul Programului de Dezvoltare Regională. În şapte sate din raion vor fi amplasate platforme în care va fi selectat gunoiul. Gunoiul va fi transportat la o gunoişte autorizată aflată la 6 km de oraş, aproape de Băneşti. Mai am un vis - să construiesc o fabrică de procesare a gunoaielor menajere. Am văzut de acestea în oraşele pe care le-am vizitat în Europa, dar şi în SUA. Am mai obţinut, prin intermediul Fondului Ecologic, un proiect de jumătate milion de lei pentru a construi 25 de platforme şi a cumpăra 100 de containere. Cred că vom economisi la licitaţie ceva bani şi vom mări numărul de platforme. Mai greu ne-a fost până i-am deprins pe localnici să achite serviciile de salubrizare. Acum, avem peste 1000 de contracte perfectate cu agenţii economici şi persoanele fizice din oraş privind prestarea acestor servicii.

- Pare-se, aţi fost unicii în republică care aţi beneficiat de proiectul PNUD de salubrizare a oraşului...
- La finalizarea proiectului, ne-a vizitat, în luna martie, o întreagă delegaţie condusă de Kori Udovicki, locţiitorul Secretarului General al ONU, directorul regional din Europa şi ţările CSI, Kaarina Immonen, şi şefi ai unor reprezentanţe ONU pentru mai multe ţări din Europa. Le-am făcut cunoştinţă cu realizarea proiectului şi am reuşit să-i convingem că niciun cent din banii alocaţi pentru dezvoltarea serviciilor de salubrizare nu s-a cheltuit fără rost. De aici a început o nouă etapă de conlucrare cu aceste structuri. Pe viitor, avem încă multe planuri de colaborare cu PNUD şi FISM.

- Dacă orăşenii vă vor mai acorda un mandat, ce aveţi în prim-plan de realizat?
- Mă voi ocupa de problemele canalizării, spre exemplu. În anul viitor, dorim să construim o staţie de epurare. Pentru aceasta, este nevoie de investiţii de peste 10 milioane, dar sper că voi găsi un proiect investiţional pe care îl vom realiza. Totodată, viitorul mandat vreau să-l dedic drumurilor. Drumurile trebuie reconstruite capital anume după ce vor fi finalizate activităţile enumerate mai sus.

- Familia ar saluta faptul că aţi primit de la comunitate încă un mandat de primar?
- Nu prea. Soţia îmi spune în permanenţă că mandatul cel mai eficient este un mandat de scurtă durată. Dar, decizia în privinţa viitorului mandat depinde de comunitate.

- Vă dorim succese!