Astăzi 19 Octombrie 2017, Joi - Ultima actualizare la ora 17:37
Abonamente

Actualitate 22 Septembrie 2017, ora 10:22

Veaceslav Untilă, preşedinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova: „Resetarea cadrului legislativ aferent activităţii CCRM este o necesitate”

Marime Font

- Dle Untilă, din câte cunoaştem, pe agenda Parlamentului figurează proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. De unde a apărut necesitatea acestui proiect de lege? 

- Acest proiect trebuie privit într-un context mult mai larg şi când spun acest lucru am în vedere, în primul rând, reforma instituțională în Republica Moldova, care vizează dezvoltarea și modernizarea instituțiilor publice, și care constituie un imperativ al proceselor tranzitorii de transformare și adaptare la valorile democratice și bunele practici moderne. Ca parte a acestui proces, perfecționarea controlului asupra modului de utilizare a resurselor publice este de o importanță primordială, scopul fiind sporirea eficacității economiei naționale, limitarea risipei de resurse și combaterea fenomenelor evazioniste, de fraudă și de corupție. Toate acestea, în ansamblu, urmăresc obiectivul de a crea relații de încredere între autorități și cetățeni.

De asemenea, ar fi de menţionat că, în contextul proceselor de eurointegrare, Curtea de Conturi, în calitate de instituție supremă de audit (ISA), are un rol-cheie în implementarea reformelor structural-instituționale. Acest rol derivă din statutul conferit și definit prin Constituția Republicii Moldova, care, conform art.133, prevede dreptul, dar și obligația autorității în cauză de a efectua ,,…controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice…”. Prin urmare, Curtea de Conturi este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept cu un rol unic în ceea ce privește contribuția la îmbunătățirea gestiunii financiare în mod responsabil și transparent.



- De ce nu mai este bună actuala Lege a Curţii de Conturi?

- Nu se pune problema că actuala Lege a Curţii de Conturi nu mai este bună. Totuşi, după aprobarea actualei Legi a Curții de Conturi (nr.261 din 05.12.2008), ISA și-a reconsiderat abordările și reajustat instrumentele, trecând de la controlul financiar la auditul public, aliniindu-se astfel standardelor internaționale și bunelor practici pentru evaluarea legalității, regularității, economicității și eficienței gestionării resurselor publice.
Misiunea Curții de Conturi este de a contribui la buna guvernare și buna gestiune financiară în sectorul public, respectiv, în asigurarea intereselor contribuabililor și altor părți interesate prin sporirea responsabilității publice. Spre deosebire de controlul financiar – atribuție exercitată de către Curtea de Conturi în perioada 1994-2008 – în condițiile actualei legi-cadru (nr.261 din 05.12.2008), preluând experiența țărilor dezvoltate în materie de audit public extern, Instituția nu se limitează doar la constatări și concluzii, dar formulează și soluții de remediere (redresare) a cauzelor și efectelor. În acest sens, Curtea de Conturi a demonstrat capacități instituționale pentru a se adapta rigorilor forurilor internaționale de profil și a oferi autorităților și entităților publice recomandări și îndrumări aferente îmbunătățirii managementului instituțional, corporativ și financiar. Astfel, auditul public extern oferă suficiente evaluări și probe pentru autosesizare de către toate instituțiile publice pentru revigorarea sistemelor de management și control intern, în scopul realizării unei gestiuni exigente a sectorului public administrat.

În context, aş menţiona şi faptul că standardele internaționale în materie de audit public extern, adoptate de către Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), stabilesc expres că o Instituție Supremă de Audit trebuie să beneficieze de mandat pentru a-și exercita atribuțiile în mod independent la propria discreție. Din aceste considerente, vom constata faptul că evoluția și provocările timpului reclamă amendări, implicit, actualizări în sensul consolidării cadrului legal, recomandările instituțiilor internaționale și europene de audit rezumându-se la dezideratul sporirii, în mod autentic, independenței organizaționale, funcționale, operaționale și financiare a instituțiilor supreme de audit naționale, necesare îndeplinirii mandatului și obiectivelor statutare. În această ordine de idei, analizând relevanța Legii în vigoare (nr.261 din 05.12.2008) privind auditul public extern, precum și reieșind din recomandările experților internaționali în materie, ideea resetării cadrului legislativ aferent este de neamânat.

- În ce măsură consună preconizata ajustare legislativă cu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova?

- Modernizarea cadrului juridic în cauză este în deplină consonanță cu angajamentele și clauzele de parteneriat strategic dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, acest deziderat fiind consfințit prin Hotărârea Parlamentului nr.99 din 26.05.2016 ,,Privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului nr.146 din 9 iulie 2015 cu privire la Programul legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru anii 2015-2016”.

Este foarte important de menţionat că reeditarea unei noi legi regândite este justificată, în primul rând, de necesitatea reformulării noțiunilor (definițiilor) de bază, acestea fiind aduse în concordanță cu terminologia de profil (audit; audit public extern; audit al performanței etc.), precum și dispunerea unor noi prevederi (audit de conformitate; audit financiar; controlul calității; ISSAI; ISA; INTOSAI; misiune de audit; opinie de audit; sector public etc.).

Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi trebuie să întrunească un șir de rigori specifice unei instituții supreme de audit în spirit euro-comunitar. Prin urmare, proiectul vizat redefinește tipurile de audit, modul de planificare/programare a activităților de audit, procedurile de audit, statutul personalului cu atribuții de audit public, inclusiv stabilește obligativitatea certificării acestora; extinde aria de audit, în special în sectorul economic cu participarea statului etc.

- Se referă cumva proiectul de lege şi la gradul de independenţă al CCRM, la relaţiile Curții de Conturi cu alte instituţii de stat?

- În primul rând, aş menţiona că proiectul propus reașează în mod distinct interacțiunea Curții de Conturi cu Parlamentul, în vederea unei comunicări și conlucrări eficiente pentru realizarea și materializarea rezultatelor auditului public extern, sensibilizarea forului legislativ și publicului larg asupra cauzelor și efectelor privind gestiunea fondurilor publice.

În al doilea rând, proiectul de lege concretizează genul de rapoarte prezentate entităților și Parlamentului, interacțiunea dintre ISA și entitățile auditate, drepturile și responsabilitățile auditorilor publici (pe de o parte) și conducătorilor entităților auditate (pe de altă parte).
E foarte important şi faptul că, întru realizarea principiului independenței financiare, proiectul stipulează expres modul de formare și aprobare a bugetului Curții.

De asemenea, proiectul statuează cadrul relațional cu entitățile autohtone auditate, precum și relațiile de cooperare internațională.

- În ce măsură se va răsfrânge acest document asupra eficienţei activităţii CCRM?

- Cu siguranţă, eficienţa CCRM va fi impulsionată puternic. Or, în proiectul legii se definesc clar şi în premieră particularitățile tipurilor de audit, precum și mandatul de audit al ISA, care împuterniceşte Curtea şi stabileşte aria de auditare a sectorului public. Mai mult decât atât, sunt specificate drepturile și responsabilitățile entităților auditate.

Aprobarea proiectului de lege inițiat, cu certitudine și în mod esențial, va contribui la afirmarea Curții de Conturi la scară națională și internațională, ISA fiind membru al forurilor respective.

- În final, nu pot să nu vă întreb dacă implementarea acestui document va implica şi careva cheltuieli suplimentare?

- Nu. Implementarea acestui act legislativ nu va genera careva costuri suplimentare, impactul benefic materializându-se prin sporirea plus valorii activităţilor de audit per ansamblu.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Octombrie 2017, ora: 17:37

Dorin Chirtoacă rămâne în arest la domiciliu

Dorin Chirtoacă rămâne în arest la domiciliu Din editia print

Curtea de Apel a menținut decizia primei instanțe în dosarul primarului suspendat Dorin Chirtoacă, astfel acesta rămâne în continuare în arest la domiciliu, scrie deschide.md

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md