Actualitate

Victimele celui de-al doilea val de deportări au fost comemorate la Chişinău

Foşti deportaţi şi rudele acestora, dar şi oficiali au venit luni, 6 iulie, la Monumentul victimelor deportărilor regimului comunist, pentru a comemora cel de-al doilea val de deportări, din 1949.

Premierul interimar, Natalia Gherman, a transmis un mesaj cu această ocazie, în care se spune că „este o zi de mare tristeţe, cea mai neagră şi tragică filă în istoria noastră”. „Astăzi aducem un omagiu celor care nu au supravieţuit vremurilor groaznice, dar şi celor care au trecut prin calvarul acestor deportări şi s-au întors acasă. Au fost deportate familii întregi care, ajunse în Siberia, erau dezbinate şi repartizate în lagăre de concentrare şi muncă silnică. Tragedia acestor oameni – părinţi, bunici, rude, copii şi maturi – va rămâne pentru totdeauna cea mai mare durere a noastră”, se spune în mesajul Nataliei Gherman.

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, le-a spus celor prezenţi la miting că a cerut o inventariere a tuturor lucrurilor care s-au făcut în aceşti ani pentru victimele deportărilor şi a cerut să fie creat un grup reprezentativ pentru a putea discuta despre problemele deportaţilor şi ce urmează să se mai întreprindă. Dorin Chirtoacă a mai spus că deportaţii încă nu au fost echivalaţi în drepturi cu veteranii de război şi el crede că aşa ar fi corect.

La miting au venit şi politicieni. Vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat, Valeriu Streleţ, a menţionat că în acea perioadă a fost deportată elita naţională, oamenii în mod brutal au fost scoşi din ţară, iar aşa ceva nu trebuie să se mai repete.

Foştii deportaţi au spus că atunci au fost scoşi din ţară şi numiţi duşmani ai poporului, iar după ce au reuşit să revină acasă la fel erau priviţi ca duşmani ai poporului. Oamenii au spus că au fost deportaţi fie pentru că nu au dorit să renunţe la bunurile pe care le aveau, fie că erau preoţi etc.

Deportările din Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Nu se cunoaşte o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953. Au existat trei valuri de deportări.

Sursa: IPN

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *