Oamenii de cultură susţin că respectivele acţiuni au un cu totul alt scop. Eugen Sobor, preşedintele Uniunii Cineaştilor, consideră că „scopul final este acapararea acestui bun, de lângă Casa Guvernului, care-i o bombonică foarte dulce în centrul capitalei. Ei vor să falimenteze artificial, în baza datoriilor formate, ca ulterior Ministerul Culturii să se răsplătească cu respectivele bunuri. Cu părere de rău, legea noastră imperfectă permite aşa ceva”. Comentând incidentul de luni, Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale, vede problema în sens mai larg: „Schimbarea despre care se vorbea nu s-a produs, spre regret, în R. Moldova. Dacă în centrul Chişinăului, în faţa tuturor politicienilor, se fură o clădire ziua în amiaza mare şi nimeni nu dă din deget, atunci despre ce mai poate fi vorba? Patru uniuni de creaţie aruncate în drum şi pe nimeni nu interesează? Eu mă uimesc!”.
Totul a început în septembrie 2009, când Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” a Ministerului Culturii, condusă la acea vreme de compozitorul Oleg Baraliuc, a semnat un contract prin care a transmis clădirea, pentru 29 de ani, „cu drept de folosinţă, administrare şi posesie”, Fundaţiei „Viitorul Moldovei”. Potrivit conducătorilor uniunilor de creaţie, acest contract este ilegal, pentru că a fost încălcat Regulamentul privind modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate (Hotărârea guvernului nr. 483, din 29 martie 2008). La rândul lor, atât Baraliuc, cât şi preşedintele fundaţiei, Alexandru Muşcinschi, susţin că tranzacţia a fost legală, ultimul arătându-se indignat că „nu se ia în considerare afirmaţiile noii conduceri ale statului privind crearea condiţiilor pentru business”.
Menţionăm că Agenţia de impresariat şi Fundaţia „Viitorul Moldovei” au mai semnat un astfel de contract, în care figurează un alt imobil, din strada Alexandru cel Bun, 18, cu o suprafaţă totală de circa 1,3 mii metri pătraţi.
La începutul anului, şi Procuratura Generală a solicitat declararea nulităţii acestor contracte şi obligarea Oficiului cadastral teritorial Chişinău să efectueze modificările necesare în Registrul bunurilor imobile. O părere absolut opusă a avut-o însă Curtea de Apel Economică. Pe 9 iunie, Curtea, în persoana judecătorului Valeriu Harmaniuc, a respins ca neîntemeiată acţiunea Procuraturii Generale. Unul din argumentele judecătorului este şi faptul că Ministerul Culturii, ca fondator al ÎS „Agenţia de Impresariat”, prin semnătura ministrului A. Cozma (de pe scrisoarea lui O. Baraliuc – n.n.), la 8 mai 2008, a acceptat transmiterea în gestiune a imobilelor „altor agenţi economici”.
În acelaşi timp, viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, consideră că „rezoluţia lui Artur Cozma nu reprezintă aprobarea contractelor cu toate prevederile sale de către autoritatea publică centrală”. Însuşi Cozma, ca ministru al Culturii, a indicat „conform legislaţiei în vigoare”. Or, acest lucru înseamnă respectarea actelor normative, şi anume: Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi Statutul ÎS „Agenţia de Impresariat”.
Contactat de TIMPUL, fostul ministru al Culturii, Artur Cozma, l-a lăudat pe compozitorul Oleg Baraliuc pentru încheierea contractelor, afirmând că important este scopul tranzacţiei: „Eu nu ştiu dacă dvs. cunoaşteţi cum se atrag bani. Clădirea doar nu s-a privatizat, ea este dată unei fundaţii. Consider că, dacă a găsit un investitor care ar putea face aceste investiţii, el este bravo”.
O decizie finală cu privire la soarta imobilului din strada Puşkin, 24, dar şi asupra viitorului uniunilor de creaţie, va fi luată în luna septembrie de către Curtea Supremă de Justiţie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
