Mai mulţi specialişti spun că autorităţile R. Moldova nu au învăţat lecţia din anul 2010 şi că, odată cu topirea zăpezii, pericolul inundaţiilor este inevitabil.  

În timp ce Guvernul ne convinge că nu există pericol în acest an, locuitorii zonelor din lunca Prutului se întreabă dacă să semene pământurile inundate cu doi ani în urmă sau să nu arunce bani pe apa Prutului.

Nu putem afirma că vom fi inundaţi la primăvară, ne-a spus şeful Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), Ilie Boian. „Apele vor veni peste noi dacă solul va fi îmbibat. În prezent, solul este foarte uscat. Un alt factor care ar determina inundaţiile sunt râurile pline. Acum nivelul apelor în râuri este foarte scăzut. Am avut secetă îndelungată în toamnă”. Meteorologii mai spun că solul este îngheţat la adâncimi mari şi dacă se va încălzi brusc, atunci apa nu va fi absorbită, iar scurgerea de pantă va fi mare. Acest lucru ar putea duce la ridicarea nivelelor râurilor mici şi mari.

Pericolul există la Briceni şi Edineţ

Şeful Direcţiei gospodăria apelor din cadrul Agenţiei „Apele Moldovei”, Ion Cuceinic, este de părere că pericolul de inundaţii există, dar acesta încă mai poate fi prevenit. „În lacurile de acumulare nivelul apei a scăzut cu cinci metri faţă de cel normal. În cadrul şedinţei comune cu autorităţile române vom lua o decizie privind micşorarea nivelului apei în aceste lacuri, pentru ca să fie acumulată viitura de primăvară”, ne-a spus Ion Cuceinic. El a menţionat că raioanele Briceni şi Edineţ sunt cel mai expuse pericolului. „La sfârşitul lunii martie vom controla repetat barajele. Fortificăm digurile de protecţie de trei ani. Dar suntem dependenţi şi de banii care sunt alocaţi în acest scop”, a conchis Ion Cuceinic.

Digurile nu au fost întărite

După ce s-a discutat mult despre fortificarea digurilor în urma inundaţiilor din 2010, am constatat că nu s-a făcut nimic în această direcţie. „Nu s-a făcut nimic pentru întărirea digurilor de protecţie”, ne-a spus primarul satului Nemţeni, Gheorghe Filipschi. „A fost reparată doar ruptura care a avut loc în 2010. Am înţeles că există un proiect european de fortificare a digurilor în raionul Leuşeni, dar acesta nu poate fi început din cauza lipsei banilor”, a afirmat Gh. Filipschi. „Noi am construit singuri o bucată de dig cu înălţimea de 1,5 m şi lungimea de 100 m, în perimetrul părţii de jos a satului. Dar administraţia raională spune că nu mai are bani pentru continuarea lucrărilor. La noi omătul este mare şi cred că există pericolul de inundaţii. Dar vom scăpa dacă facem digul ăsta mic”, este de părere primarul satului Nemţeni.

Sinistraţii din Cotul Morii sunt chinuiţi de alte frământări. „Suntem recunoscători pentru ajutorul primit de la Guvern şi din partea oamenilor, dar peste o mie de hectare de pământ care ne aparţine a rămas în satul vechi. Iar unica noastră sursă de existenţă este pământul. Dacă nu va fi reparat digul, nici nu-mi închipui cu ce vor trăi oamenii. Consătenii mei stau pe gânduri: să semene pământurile? Să investim sau nu?”, se întreabă primarul Lucia Guştiuc.

Teoretic, Guvernul este gata să înfrunte apele

Alexandru Oprea, şeful Direcţiei Protecţie Civilă din cadrul Serviciului Situaţii Excepţionale, a calificat temerile specialiştilor drept zvonuri. „Direcţia hidrologie din cadrul SHS nu a elaborat prognoze pentru anul 2012 despre pericolul inundaţiilor. Precipitaţiile căzute pe teritoriul R. Moldova nu au cauzat niciodată inundaţii pe râurile Nistru şi Prut, ci doar au ridicat nivelul apei cu maximum 15-20 de centimetri. Pe noi cel mai mult ne afectează precipitaţiile căzute în Carpaţi”, a spus ofiţerul.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale se declară pregătit să facă faţă unor eventuale inundaţii. „Avem o rezervă de saci cu nisip pentru diguri temporare şi bărci de cauciuc, care pot fi utilizate pentru evacuarea persoanelor şi a bunurilor”, a mai spus Alexandru Oprea. Potrivit lui, ridicarea înălţimii digurilor cu un metru presupune lăţirea lui la bază, iar acestea sunt „eforturi foarte mari financiare, tehnice şi umane”. „Trebuie să acordăm atenţie reglării debitelor cu ajutorul lacurilor de acumulare, nu întăririi digurilor”, consideră A. Oprea.

În Europa, inundaţiile sunt inevitabile

În România, dar şi în întreaga Europă grosimea stratului de zăpadă este foarte mare. Dacă vremea se va încălzi brusc, inundaţiile sunt inevitabile. „Noi nu riscăm să fim afectaţi de zăpezile din România pentru că troienele cele mai mari nu sunt în bazinul Prutului, ci al celorlalte râuri”, susţine Ilie Boian. „Bulgaria este deja inundată. Ţările cu risc major sunt cele în care au căzut multe precipitaţii, iar relieful este dezmembrat: Serbia, Croaţia, statele balcanice, nordul Italiei, unele regiuni ale Slovaciei, Germaniei”, susţine meteorologul.