Zona Wi-Fi va fi extinsă în toate parcurile din Chişinău
Ion Gabura s-a născut pe 18 septembrie 1962. De profesie este inginer în telecomunicaţii şi inginer-electromecanic. În 2004-2007 a absolvit Academia de Administrare Publică pe lângă preşedintele R. Moldova. În prezent activează în calitate de director al SRL „Grand Lift”, firmă specializată în montarea şi deservirea ascensoarelor în blocurile locative.
Iniţiativa de a instala un sistem de conectare la internet în spaţiile publice i-a aparţinut primarului general Dorin Chirtoacă. În scurt timp, proiectul a luat amploare, deoarece tineretul din diferite instituţii de învăţământ a solicitat o zonă Wi-Fi în parcuri. În prezent, avem deja acoperire totală în Grădina publică, dar nu dorim să ne oprim aici. Preconizăm să extindem sistemul Wi-Fi în toate scuarele şi parcurile din Chişinău. Contăm foarte mult pe suportul agenţilor economici care ne-au sprijinit până acum în realizarea acestui proiect. Cu ajutorul lor, extinderea zonei Wi-Fi în tot municipiul va fi posibilă într-un an de zile.
Deşeurile din municipiu trebuie sortate
Mihail Cârlig s-a născut pe 25 ianuarie 1965. În prezent este pretor al sectorului Râşcani. Mihai Cârlig a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău. În anul 1999 a făcut studii postuniversitare la Academia de Studii Economice din Bucureşti, specialitatea Comerţ Internaţional şi Corespondenţă.
Am început să implementăm recipientele de colectare de tip închis, pentru diferenţierea deşeurilor. Prin amplasarea acestor tipuri de containere, deşeurile cu termen de descompunere foarte mare vor fi date la prelucrare. În multe zone ale oraşului sunt deja astfel de containere. Acum pregătim inscripţiile pentru depozitarea plasticului, sticlei şi deşeurilor menajere, astfel încât să nu fie combinate, căci e foarte greu de prelucrat. În ceea ce priveşte uzina de prelucrare a deşeurilor, contractul încheiat cu italienii încă este valabil, dar dacă ei vor încălca obligaţiunile, Primăria va organiza alt concurs. De asemenea, se preconizează ca toate containerele vechi, de tip sovietic, să fie înlocuite cu cele de tip european. În tot municipiul sunt aproape 18 mii de unităţi.
Din 2012, bugetul municipal va fi mai mare cu 500 de milioane de lei
Veronica Herţa s-a născut pe 16 mai 1979. În prezent este directoare a Direcţiei generale finanţe din cadrul Primăriei mun. Chişinău. Veronica Herţa are studii în economie, în anul 2001 absolvind Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), specialitatea Finanţe şi Asigurări. Actualmente urmează studiile de doctorat la USM. În 2007 a obţinut certificatul de calificare pentru auditul general eliberat de Ministerul de Finanţe al RM.
În anul 2007, conducerea Primăriei a fost preluată cu o datorie de 700 de milioane de lei (540 de milioane au constituit datoriile creditoare faţă de „Termocom”, iar 160 milioane – datorii faţă de antreprenori). Anul 2011 l-am întâlnit aproape fără datorii. Cifra de un milion 400 mii de lei este foarte şi foarte mică.
Acum, avem un buget de 1 miliard 900 mii lei, luând în considerare faptul că impozitul pe venit de la activitatea de întreprinzător era zero, deci acumulări minime. După calculele noastre, din anul 2008, anual, circa 500 milioane de lei nu se încasează în buget, după instituirea acestei cote.
Din 2012, în urma acordului semnat cu FMI, o să fie instituit din nou impozitul pe venit – cota 12 pentru agenţii economici, ceea ce înseamnă un plus de circa 500 de milioane.
Pieţele din Chişinău trebuie să vândă produse autohtone
Vasile Petrea s-a născut pe 20 februarie 1954. A absolvit Facultatea de Bibliografie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, iar în perioada 2000-2004 a studiat la Facultatea de Drept, specialitatea Drept Economic, din cadrul ASEM. Din 1994 este director general al SRL „Agro-Mondial”.
Interesul nostru e ca fiecare producător local să-şi poată vinde marfa la pieţele din Chişinău. Deocamdată, noi avem produse agroalimentare autohtone doar 3-4 luni pe an, restul se importă. Consider că orice comună care se află în jurul Chişinăului trebuie să fie o zonă de asigurare a municipiului cu produse agroalimentare. Cetăţenii care se reîntorc acasă din străinătate trebuie să fie îndrumaţi de Primărie să investească în secţii de prelucrare a produselor agroalimentare, nu în buticuri care au împânzit Chişinăul. Eu cred că noi avem toate posibilităţile să aprovizionăm pieţele cu produse autohtone.
„Valea Morilor” va fi cel mai bun loc de odihnă
Vasile Grama s-a născut pe 30 decembrie 1961. Din noiembrie 2009 până în martie 2011 a ocupat funcţia de director general al Agenţiei relaţii funciare şi cadastru. Între 1979 şi 1984 şi-a făcut studiile la Institutul Politehnic din Chişinău, astăzi Universitatea Tehnică din Moldova. În 1984, Vasile Grama a obţinut diploma cu menţiune de inginer-constructor.
Lucrările din Parcul „Valea Morilor” se desfăşoară în patru etape. Primele două au fost încheiate. Acum lacul propriu-zis a fost curăţat, pregătit pentru apă, plajă etc. Urmează perioada de acumulare a apei, după care va urma amenajarea zonei de vecinătate, inclusiv a parcului. Aceste două etape sunt obiectivele mandatului următor, care cred că vor fi realizate chiar în primii doi ani. Am intrat într-o fază normală. Acum urmează de identificat fondurile necesare. Mai degrabă va fi un parteneriat public-privat, pentru că de amenajarea zonei comerciale vor fi interesaţi şi anumiţi agenţi economici. Va fi cel mai bun loc pentru odihnă şi de făcut plajă.
Infrastructura municipiului trebuie reînnoită
Iurie Nastas s-a născut pe 1 mai 1971. Are studii de drept finalizate în 1997 şi a obţinut diploma de master în economie în 2008. A fost director general al SA „Transcon-M”, iar în prezent este director al Bursei de Valori Chişinău.
Consiliul municipal trebuie să ia o decizie asupra unui concept de dezvoltare a infrastructurii. Reţeaua de drumuri din Chişinău a fost construită după tehnologii vechi, când în oraş erau mai puţine maşini. Acum numărul acestora a crescut şi, drept rezultat, a sporit intensitatea folosirii drumurilor, ceea ce determină municipalitatea să ia măsuri de reînnoire a infrastructurii. Proiectele din această sferă pot fi finanţate bineînţeles din buget, dar să nu uităm că există şi surse alternative de finanţare din partea partenerelor externi şi programelor Uniunii Europene prevăzute pentru dezvoltarea oraşelor.
Electorală 2011
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
