Zi de doliu în memoria Mariei Bieşu

În ultimii trei ani, celebra cântăreaţă s-a luptat cu o boală incurabilă, care a ţintuit-o la pat, ultimele luni aflându-se mai mult în spital. Solicitată de TIMPUL, Parascovia Berghie, vicepreşedinta Uniunii Muzicienilor, organizaţie pe care Maria Bieşu a condus-o din 1987, ne-a spus că R. Moldova a suferit o pierdere grea. „E o durere mare nu numai pentru noi, ci pentru toţi admiratorii ei din lumea întreagă”, a constatat cu adâncă mâhnire Parascovia Berghie.

Maria Bieşu ştia că o să moară. A plecat la Dumnezeu împăcată cu gândul că a făcut tot ce a putut în cele cinci decenii de activitate scenică. A acordat pentru TIMPUL mai multe interviuri. Ne-a povestit, bunăoară, cum a debutat, în 1961, la Opera Naţională, cu rolul Floria Tosca din opera omonimă de G. Puccini, sau cum s-a întors de la Festivalul Internaţional din Tokio cu Marele Premiu, la Moscova fiind întâmpinată de mai mulţi ziarişti, iar acasă – de nimeni. Când avionul şi-a luat zborul spre Chişinău, stewardesa s-a apropiat de ea şi i-a spus: „Doamnă Bieşu, veţi fi întâlnită la nivel înalt, cu toată onoarea. Au venit pionieri cu flori, este lume de pe lume. Pe aeroport cântă fanfara”. Dar când a ieşit din avion, lumea trecea indiferentă pe lângă ea. „Pionierii din Chişinău nu mă aşteptau pe mine, ci pe colegii lor din Taşkent, unde avusese loc un puternic cutremur de pământ şi care fuseseră invitaţi să se odihnească în Moldova. Am luat un taxi şi am venit acasă. Abia după turneul din Belarus am început să fiu apreciată şi la Chişinău”, ne povestea ea.

Fiind o soprană de excepţie, de mai multe ori i s-a propus să rămână peste hotare. N-a acceptat nici la Bolşoi din Moscova, unde era aşteptată de către toţi cu braţele deschise. A preferat să fie printre noi, să lucreze pentru spectatorul din Moldova.

Teatrul Naţional de Operă şi Balet va purta numele primadonei. Propunerea îi aparţine preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. Potrivit lui, acest teatru trebuia demult să-i poarte numele, dar aceasta nu s-a întâmplat din cauza modestiei de care cântăreaţa a dat dovadă pe tot parcursul vieţii. „Acum, îndureraţi de incomensurabila pierdere, e timpul să-i aducem acest ultim omagiu, să-i înveşnicim numele prin denumirea Teatrului de Operă şi Balet Maria Bieşu”, a menţionat Marian Lupu.

În legătură cu plecarea celebrei cântăreţe la cer, a fost creată o comisie guvernamentală în frunte cu secretarul adjunct al Executivului, Anatol Onceanu. Vineri, sicriul cu corpul ei neînsufleţit va fi expus la Biserica „Sfântul Nicolae”, în al cărei cor ea a cântat. Sâmbătă, 19 mai, la ora 10.00, după sfânta liturghie, acesta va fi adus în incinta Teatrului de Operă şi Balet, unde, timp de două ore, cei care au cunoscut-o îşi vor putea lua rămas bun de la ea. La ora 12.00, va avea loc un miting de doliu, după care cortegiul funerar va porni spre Cimitirul Central din strada Armenească din Chişinău, unde va fi înmormântată, alături de mama sa.

Maria Bieşu s-a născut la 3 august 1935, în comuna Volintiri, judeţul Cetatea Albă, România, astăzi raionul Ştefan-Vodă, R. Moldova. În 1967 a luat Premiul I la Concursul Internaţional „Miura Tamaki” din Tokio, fiind apreciată de juriu drept cea mai bună Cio-Cio-san din lume. În 1990 a inaugurat la Chişinău Festivalul Internaţional „Invită Maria Bieşu”. Artistă a Poporului, în 1992, Maria Bieşu a fost distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 2000 – cu Ordinul Naţional „Steaua României” în Grad de Comandor. I s-a acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului Chişinău şi de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Prin decret prezidenţial, ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu.