(INFRASTRUCTURĂ) De ce granitul moldovenesc nu ajunge în asfalt?

Se pare că „a da vina” pe materialele de construcție a ajuns să fie o justificare nefondată pentru companiile care întârzie să execute lucrările.
La jumătate de kilometru de satul Cosăuți se află singura carieră de granit din Republica Moldova. Comuniștii au naționalizat-o abuziv în anii 2000, iar actualii acționari au recuperat-o în 2009 datorită unei decizii a Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Ne-am deplasat să vedem cum activează întreprinderea. Am ajuns la Cosăuți într-o zi când avea loc exploatarea cu explozie a granitului. În timp ce vorbeam cu administratorul „Carierei de granit și pietriș din Soroca” S.A., sirenele au început să răsune pe toată valea Nistrului. La scurt timp s-a produs un pocnet, iar scaunul de sub mine a zvâcnit ușor. Administratorul ne povestește că din moment ce cariera a fost recuperată de la stat, societatea pe acțiuni a investit circa 2,5 milioane de euro pentru achiziția de utilaj modern și adaptarea tehnologiilor la standardele internaționale ale calității. Schimbările s-au produs la momentul potrivit, pentru că în anii următori au demarat mai multe proiecte europene pentru reabilitarea drumurilor naționale din țară.

46 metri mai jos de nivelul Nistrului

Ghidul meu spre cariera de granit este Ștefan Usatiuc, inginer geolog originar din satul Cosăuți. Tânărul și-a făcut studiile la Universitatea Tehnică din Timișoara și lucra programator la întreprindere, dar fiindcă era nevoie de un geolog specializat în exploatarea rocilor de granit, administrația l-a trimis să învețe meseria la Krivoi Rog, Ucraina. În timp ce coborâm pe un drum roșiatic, Ștefan îmi povestește istoria minei și cum se extrage granitul. Vorbește repede, ca la carte, și descrie ce straturi stau deasupra plitelor de granit: cernoziom, lut, nisip, pietriș, piatră brută…Ajungem la marginea unui canion de 46 m adâncime unde se zărește un excavator. Acesta încarcă bolovanii în camioane care îi transportă spre fabrica de prelucrare, unde au fost instalate două concasoare germane. Acestea fărâmițează granitul în pietriș cubic numai bun de folosit pentru asfaltarea drumurilor. Or, rețeta unui drum bun constă în respectarea tehnologiei de producere și de așternere a bitumului. Potrivit normelor europene, în fabricarea asfaltului trebuie să fie folosit pietrișul de granit cubic. Acesta face ca drumul să țină și 25-30 de ani. Dacă se folosesc materiale de construcție necalitative, atunci apar micro-fisuri, în ele pătrunde apa și nu e nevoie de mult timp ca o crăpătură mică să se transforme într-un groapă.

Toate companiile de construcție cunosc aceste amănunte, însă pentru a câștiga proiectele, unele micșorează prețurile, mizând pe faptul că vor folosi materiale de construcție mai ieftine. De regulă, înainte de licitații, companiile străine identifică potențialii furnizori locali, fac cunoștință cu oferta și o introduc în cheltuieli. În ultimii cinci ani, Cariera de Granit și Pietriș din Soroca s-a implicat în mai multe proiecte, colaborând cu diferiți agenți economici străini, unii fiind demni de o istorie de succes, iar alții – de o penalizare dură.

Italienii au cerut mită

Primii care au cumpărat pietriș de granit produs modernizarea întreprinderii au fost austriecii de la „Strabag” care finisau drumul Chișinău-Măgdăcești. „Am văzut atunci că putem să livrăm producție în cantități mari. Ne-am adresat cu oferta și la consorțiul italian „Toto Costruzioni Generali” care repara drumul de la Peresecina-Cișmea, dar managerii companiei ne-au cerut mită, noi am refuzat să lucrăm în aceste condiții, iar ei au spus apoi la televizor că în Moldova nu sunt materiale de calitate”, susține administratorul Carierei de Granit și Pietriș din Soroca Alexandru Grițunic. Ulterior, italienii au importat materiale de construcție din Ucraina. Amintim că în 2012 Ministerul Transporturilor a avertizat compania „Toto” că va fi amendată pentru întârzieri, iar Inspecția de Stat în Construcții a depistat mai multe nereguli la reparația drumului Chișinău-Peresecina. Alexandru Grițunic aduce și alte exemple proaste: strada Alba Iulia din Chișinău, drumul de centură de la Bălți… Schema era simplă: companiile executoare cumpărau vreo două camioane de pietriș bun de la Soroca, prezentau autorităților certificatele de calitate, după care cumpărau pietriș din altă parte. „Drumul este o „jucărie” foarte scumpă. Sumele mari atrag foarte mulți intermediari, care vor să facă bani ușori. Ei aduc materiale de construcție din țările vecine, care nici măcar nu se verifică. Am ajuns în situația că trebuie să dăm certificate de calitate pentru fiecare mașină”, adaugă administratorul.

„Se spune un neadevăr”

Reabilitarea drumului Sărătenii Vechi-Soroca (93 km) finanțat de poporul american în cadrul Programului Compact este unul din cele mai important proiect de infrastructură duse la bun sfârșit în țara noastră. Companiile de construcție „Strabag” (Austria) și „Summo” (Turcia) au folosit pietrișul de granit de la Soroca. „Am lucrat foarte bine la acest proiect, am asigurat ritmic șantierele cu materiale de construcții de calitate superioară. Cele două companii ne-au trimis și scrisori de mulțumire. În așa mod am ridicat prestigiul nostru și am sporit încrederea muncitorilor că munca lor contează în viața țării. De aceea, când aud că cineva spune că în Republica Moldova nu sunt materiale de calitate, mă simt jignit, pentru că se spune un neadevăr”, a declarat Alexandru Grițunic.