Opinii și Editoriale

Credincios sau religios?

Pot accepta această așa-zisă dihotomie doar atâta vreme cât nu e vorba de creștinism. Când e vorba de un tip de convingere într-o forță supranaturală care conduce planeta. Atunci omul poate spune că el e credincios, dar că nu e religios.

Însă când cineva se declară creștin, iar altcineva îl întreabă: „bine, bine, dar ești credincios sau religios?”. Păi dacă am spus că sunt creștin, înseamnă că merg și la biserică. Creștinismul presupune și participarea la viața bisericii. Că noi ne-am obișnuit să le interpretăm pe toate cum vrem, e altceva. Nu poți întreba un fotbalist dacă joacă fotbal sau un scriitor dacă a scris ceva până acum.

Aceste diferențe între termeni au apărut din nesocotirea noastră a ceea ce numim credință. Dar până la urmă termenul credincios are un sens mult mai adânc decât a crede pur și simplu că există un Dumnezeu. Fiindcă termenul în sine („sunt credincios”) implică o asumare, o angajare. Iar termenul religios îl include din start pe cel de credincios.

Pentru că omul care nu crede, chiar dacă are în aparență o implicare în viața unui cult, nu se poate numi cu adevărat religios. Să nu uităm că religie vine din latinescul religare, ce înseamnă a lega din nou, a reface legătura pierdută dintre om și Dumnezeu. Iar dacă avem în vedere acest aspect, nu putem spune că un om care nu crede în Dumnezeu, este religios. Nici măcar atunci când trăiește în biserică toată viața. Fiindcă fără credință nu se reface nicio legătură.

Mi se pare important să stabilim aceste aspecte pentru că în ziua de astăzi, când „corectitudinea politică” a devenit o (ironic spun) nouă religie, se comite cea mai bizară amestecare de termeni, convingeri, credințe, pentru a nu discrimina cumva pe cineva. Ceea ce nu spun că e greșit. Dar nu înțeleg de ce un om care nu se consideră parte integrantă a unei credințe s-ar simți discriminat de faptul că religios și credincios înseamnă până la urmă același lucru.

De zeci de ori când am spus cuiva că sunt credincioasă sau creștină, am fost imediat întrebată: „Dar nu ești religioasă, nu-i așa?”. Păi ba da, de fapt sunt. Chiar și cel care dă la biserică din Paști în Crăciun, câtă vreme recunoaște necesitatea bisericii și bea agheasmă de sărbători, ori poartă cruce, este și religios.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *