„Istoria unui tur cinematografic”

Primele filme au fost, de fapt, niște documentare, iar Louis Lumière poate fi numit părintele cinematografiei și implicit al filmului documentar.

Între timp cinematografia continua să se dezvolte, iar corturile de circ nu au fost suficient de mari pentru a o cuprinde. De aceea, oamenii au început să construiască locuri speciale, unde puteau proiecta filme și astfel cinematografia a trecut de la o viață nomadă la una sedentară, de la documentare la ficțiune.

Peste ani, documentarele au redevenit populare și au început să fie promovate în toată lumea. În zilele noastre, aproape fiecare oraș mare are un festival de film documentar, iar Chișinăul nu este o excepție. De fapt, Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF este unul dintre cele mai importante și complexe evenimente culturale din Moldova, pentru că din anul 2001, când a fost lansat, împreună cu CRONOGRAF a început să crească o nouă generație de cineaști și cinefili. Acești tineri au înțeles care sunt avantajele țării în care trăiesc. Au înțeles că există o mulțime de povești valoroase de spus despre Moldova. Azi ei produc filme de calitate, ceea ce ne face să credem că cinematografia în Moldova are un Unul din proiectele satelit ale festivalului CRONOGRAF sau versiunea lui de vară este caravana cinematografică – CRONOGRAF TUR. Filmele din festival, mai cu seamă cele premiate, pornesc la drum și fac turul țării. În această vară, practic în fiecare weekend, CRONOGRAF TUR a ajuns în mai mult de douăzeci de sate și orașe din Moldova, proiectând în jur de 40 de filme unui public care a dus dorul filmului pe marele ecran. De cele mai multe ori proiecțiile au avut loc în aer liber. Pentru majoritatea copiilor adunați în fața ecranului, evenimentul a fost o premieră în viața lor. Am descoperit că ei văd pentru prima dată un film pe marele ecran. Iar pentru cei mai în vârstă aceste proiecții au fost mai degrabă o plonjare în trecut, când mersul la film era un tabiet de duminică sau de sărbători.

În serile blânde din Basarabia, pe la apusul soarelui, sătenii își termină munca, îmbracă cele mai bune haine și merg la filmul anunțat pe afișul galben lipit în sat de echipa CRONOGRAF. Copiii sunt deja acolo, așezați pe scaune, râd și privesc cum „niște străini” construiesc ecranul, conectează niște fire și apoi… dintr-o dată, începe filmul. E la fel ca pe vremuri, când filmele călătoreau din oraș în oraș.

Îmi dau seama că turneul cinematografic CRONOGRAF TUR ne-a făcut să călătorim nu doar pe meleagurile moldave, dar și în timp, teleportându-ne înapoi, în Basarabia de acum o sută de ani, gustând din cultura și tradițiile ei, păstrate cu sfințenie de oamenii de la sate. Probabil din această cauză peste tot unde mergeam, oamenii ne primeau cu brațele deschise și cu multă ospitalitate.

În Sărata Veche am însoțit un bătrân, pe nume Anatol, și am scos cu el o găleată de apă din fântână. Am intrat în ograda lui, iar soția m-a invitat în casă și mi-a oferit plăcinte. Anatol mi-a povestit că a luptat în războiul din Afganistan. Și-a pierdut picioarele acolo. Acum, el poate merge, dar își simte picioarele de parcă ar fi ale altcuiva. El nu mai vrea războaie. Îi place pacea și lumea fără frontiere. Am ciocnit un pahar de vin pentru această dorință, apoi am mers la proiecții. În acea zi filmul pe care l-am vizionat a fost „Nemărginitul cosmos” în regia Hannei Mironenko-Usikova, un film despre un cosmonaut, un bărbat care explica că în spațiu el nu vede nici o graniță, iar planeta noastră arată ca un loc minunat, fără nici un conflict. Mă întorc în spate și descopăr ochii lui Anatol strălucind în lumina albastră a proiectorului.

Ne întoarcem la autobuzul nostru, plin de spirit pozitiv pentru a ajunge la următoarea destinație a acestui turneu cinematografic. Ajungem la Soroca, pe malul râului Nistru. Putem simți prezența râului în aer. E o noapte superbă, iar noi, echipa CRONOGRAF TUR am venit să sărbătorim alături de soroceni inaugurarea scuarului Teatrului „Veniamin Apostol”. În această seară proiectăm comedia „Nunta în Basarabia” în regia lui Napoleon Helmis, o coproducție România, Moldova și Luxemburg, care a provocat imediat reacții din partea publicului. Spectatorii râd, aplaudă, dar și fredonează cântece de nuntă împreună cu personajele din film. La sfârșitul filmului aplauzele explodează într-un mod în care nu am mai auzit niciodată înainte.

Ei bine, de fapt, am auzit, dar a fost, de asemenea, în timpul acestui turneu, într-un loc numit Tabăra Codru. Am ajuns la tabăra de vară, iar după proiecție, copiii au aplaudat cu atât de multă energie, încât sentimentul de bucurie a Presupun că la începuturile cinematografiei oamenii aplaudau la fel ca publicul din satele moldovenești. Când luminile au fost pornite, copiii au plecat. Sub un copac am zărit un băiat și o fată, aveau în jur de 10 ani.

– Ce vreți să deveniți când veți fi mari?

– Vreau să fiu cosmonaut, a răspuns băiatul.

– Iar eu vreau să devin actriță, a zis fetița cu un zâmbet mare pe față.

Poate el sau ea vor fi parte a următoarei generații de cineaști sau cinefili… I-am încurajat să-și urmeze visele și le-am zis „La revedere”, un ferm „La revedere!”.

Microbusul CRONOGRAF TUR ne aștepta, ne îndreptăm spre următoarea destinație a turneului CRONOGRAF CUM AM AJUNS ÎN MOLDOVA

Poate că motivul pentru care simt că cinematografia se întoarce la rădăcinile sale se datorează faptului că și eu trăiesc aceeași experiență. Cinematografia renaște, iar eu sunt acum în Moldova, țara unde s-a născut bunelul meu, acum mai bine de o sută de ani, cam pe atunci când a apărut pe lume și cea de-a șaptea artă.

În 1904 bunelul meu a emigrat cu familia sa în Argentina. Acolo m-am născut eu și de acolo am venit în R. Moldova. Destinul a vrut să-mi arate locul de unde mi se trag rădăcinile. Eu mă simt foarte norocos că am avut posibilitatea să văd aceste locuri, venind în calitate de voluntar la OWH Studio, organizatorul FIFD CRONOGRAF și CRONOGRAF TUR.

Dar eu nu sunt unicul care a venit aici de departe. Este și Lorenzo, un cineast sicilian. El mi-a zis că și-ar dori să organizeze ceva similar în Sicilia. De fapt, și eu aș fi tentat să organizez un CRONOGRAF TUR în Argentina. Cu siguranță este nevoie de foarte multă muncă, dar recunoștința oamenilor și bucuria pe care și-o exprimă la finele proiecției, ne-a dovedit că merită. De exemplu, am văzut o fetiță din Strășeni care cunoștea fiecare
piesă din filmul „Nuntă în Basarabia”. Iar la Țaul, Dondușeni, am văzut oameni care au plâns la documentarul Leontinei Vatamanu „Te iubesc, Ion și Doina”. Iar noi, cei din echipa de organizatori ai proiecțiilor ambulante, noi chiar am savurat această vară. Este ca și cum am trăit un film, colindând Moldova cu CRONOGRAF TUR.

Autor: Ciro Korol, Argentina

Voluntar în cadrul OWH Studio

Notă:

Pe data de 12 octombrie 2015, la ora 18:00, OWH Studio vă invită cu drag la Centrul Cultural Odeon din Chișinău, la prezentarea unui making of al ediției curente a CRONOGRAF TUR. În cadrul acestui eveniment veți afla impresiile echipei de organizatori, precum și a partenerilor locali despre proiecțiile ambulante ale festivalului CRONOGRAF. În luna noiembrie încheiem turul cinematografic peste hotare: la Cernăuți, Ucraina și Iași, România.