Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Opinii & Editoriale 25 Martie 2013, ora 07:00    Din editia print

Marime Font

„Lasă-mă să te omor”

Scutul antirachetă instalat de americani sub umbrela NATO în estul Europei a stârnit furia Moscovei. Au apărut numeroase declaraţii agresive ale oficialilor ruşi referitoare la „pericolul” ridicat de acest sistem defensiv.  

 
 
 

Un scut este într-adevăr o armă, însă o armă destinată apărării, dar strategia rusă se bazează pe frică, pe frica stârnită în ceilalţi. Ştirea că americanii renunţă la faza a patra a desfăşurării scutului antirachetă a stârnit bucuria unora prin estul european. S-au găsit destui care să interpreteze acest gest ca pe o retragere a Statelor Unite din zonă, ca un fel de concesie făcută Rusiei aflată în mijlocul unui amplu efort de restabilire a dominaţiei sale în fostul spaţiu sovietic. Nu au lipsit nici interpretările de genul „americanii abandonează România”. Nimic mai fals.

Conform Agenţiei „Stratfor”, programul antirachetă american presupunea o creştere treptată a sistemelor instalate în Europa. Iniţial, planul american avea în vedere desfăşurarea unor interceptori cu raza scurtă şi medie de acţiune în primele trei faze, iar în a patra fază - instalarea unor rachete cu rază lungă de acţiune. Prima fază a fost implementată deja, cea care prevede instalarea de staţii radar în Turcia şi sisteme în Marea Mediterană. În următoarele faze - doi şi trei - urmează să fie instalate rachete mai avansate, cu raza mică şi medie. Aceste sisteme vor fi instalate în România până în anul 2015 şi în Polonia până în anul 2018. În faza a patra, rachetele cu rază lungă de tip SM-3 Block IIB urmau să fie instalate în România şi Polonia în jurul anului 2022. La această ultimă fază prevăzută pentru anul 2022 au renunţat, deocamdată, americanii din motive financiare şi din cauza îndoielilor asupra eficacităţii sistemului. Este extrem de posibil să se revină asupra acestei decizii de îndată ce bugetul şi cercetarea ştiinţifică vor spune că noul sistem este eficient. Nici vorbă de o abandonare a Europei de Est, programele prevăzute pentru anii 2015 în România şi 2018 în Polonia rămân valabile.



De altfel, şi reacţiile Moscovei duc la aceeaşi concluzie. Oficialii ruşi nu s-au arătat impresionaţi de anunţul referitor la renunţarea la faza a patra a sistemului antirachetă. Ministrul rus Serghei Riabkov a declarat: „Nu văd nicio legătură între obiecţiile Rusiei asupra desfăşurării scutului antirachetă american în Europa şi declaraţiile ministrului american al Apărării. Toate aspectele privind incertitudinile legate de desfăşurarea scutului antirachetă al SUA şi NATO rămân neschimbate". A fost deja stabilită o întâlnire bilaterală ruso-americană pentru luna mai în care să fie discutate chestiunile legate de scutul antirachetă.

Rachetele americane nu ameninţă teritoriul rus, ci ameninţă rachetele ruseşti. Iar acest lucru, susţine Moscova, tulbură echilibrul regional: nimeni nu se va mai teme de rachetele ruseşti. O doctrină de tipul „lasă-mă să te omor” sau „lasă-mă să te ameninţ, teme-te!”. Din păcate, cu biciul şi cu frica nu merge nici la animale, cu atât mai puţin la oameni.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md