100 de ani de România. 1920, anul recunoaşterii României Mari, dar şi al primului atentat cu bombă

publicat în Istorie pe 25 August 2018, 10:30

Negocierile internaţionale de la sfârşitul Primului Război Mondial se apropie de final. La Versailles se semnează Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Se stabilesc noile frontiere ale Ungariei, cu vecinii săi, un tratat contestat şi astăzi de maghiari care şi-au văzut frânte visurile de putere regională.

Din partea României tratatul a fost semnat de ministrul Ion Cantacuzino, dar şi de către Nicolae Titulescu, şi s-a obţinut recunoaşterea internaţională în componenţa României a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului

Se fondează la Geneva “Societatea Naţiunilor”, precursoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar România este membru fondator.

România Mare intra într-o perioadă de aparentă stabilitate: se realizează unificarea monetară pentru că pe teritoriul ţării se foloseau încă coroanee austriece sau ruble ţariste.

În Statele Unite intra în vigoare cel de-al 18-lea amendament care stabileşte începutul prohibiţiei la alcool, dar şi începutul unei perioade controversate în istoria SUA, cu violente şi dezvoltarea unor capacităţi de producţie de alcool distribuţie ilicit.

În România are loc prima greva generală a muncitorilor, peste 400 de mii de lucrători din industrie şi transporturi.-

În Senatul României are loc un atentat cu bombă soldat cu moartea a trei persoane, inclusiv ministrul Justiţiei de atunci, Greceanu. Autorul, anarhistul Max Goldstein l-ar fi vizat pe Octavian Goga. Deşi evenimentul a îngrozit opinia publică, pentru România începe o perioadă de reforme şi împliniri.