Adevărul despre tezaurul României de la Moscova | Actualitate
Astăzi 18 Septembrie 2020, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:38
Abonamente

Actualitate 19 Martie 2019, ora 20:05

Acad. Ioan Aurel Pop:Adevărul despre tezaurul României de la Moscova

Marime Font

 În contextul apariției misterioase a unui Dosar cu documente ale Băncii Naționale a României despre Tezaurul României de la Moscova, redăm aici excepționala expunere a profesorului Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și totodată al Comisiei române pentru Tezaur.

“Federația Rusă – ca stat continuator al Imperiului Rus de odinioară – are, conform dreptului internațional, obligația respectării tuturor tratatelor și acordurilor semnate cu alte state, inclusiv a acordurilor dintre guvernele român și rus, din 1916- 1917, privind Tezaurul României depus în custodie la Moscova, cu obligația expresă a restituirii complete”. 
                                                         Acad. Ioan Aurel Pop

Loading...


Contextul istoric

În perioada Primului Război Mondial, Regatul României se afla într-o situație critică, mai ales din cauza marii dileme legate de intrarea sa în luptă, alături de una sau alta dintre grupările de state beligerante. Mai concret: dacă rămâneam în tabăra Puterilor Centrale (a Triplei Alianțe), cu Germania și Austro-Ungaria, cum prevedea acordul secret din 1883, urma să câștigăm Basarabia, dar trebuia să renunțăm la Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina.

Doar nu-i puteam cere aliatului nostru să ne dea nouă ceea ce considera că era al lui de drept! La fel, dacă intram alături de Antantă (Tripla Înțelegere), urma să nu mai sperăm la Basarabia, pe care nu aveam cum s-o cerem Rusiei, aliata noastră. Până la urmă – ascultând și de glasul opiniei publice – România, deși avea în frunte o dinastie germană, a intrat în război împotriva Germaniei și Austro- Ungariei, dar nu înainte de a semna importante aranjamente cu Antanta, care asigurau, în caz de victorie, formarea statului român prin recunoașterea a circa 120.000 de km pătrați în plus. Soarta a vrut însă ca România să obțină mai mult decât putea spera (adică și Basarabia, și Transilvania, cu pomenitele provincii din jur, și Bucovina) și să ajungă la circa 300 000 de km pătrați. Anul 1918 a fost, astfel, „ora astrală” a României și a românilor (ca să-l parafrazez pe Ștefan Zweig, care are o carte intitulată „Orele astrale ale omenirii”).

Presați de nemți, ne-am aruncat în brațele rușilor

Firește, războiul l-au decis politicienii, nu popoarele, dar un anumit entuziasm al intrării în acest conflict – despre care nimeni nu avea să știe dinainte cum avea să fie și cum avea să se sfârșească – cuprinsese și masele, mai ales la nivelul marilor țări occidentale. Populația a fost destul de ușor amăgită de idei precum revanșă, glorie, onoare, datorie, patrie etc. Elitele românești, dar și o parte din poporul de rând doreau intrarea noastră alături de Antantă și doreau trecerea Carpaților, cu scopul împlinirii idealului național, al eliminării nedreptății istorice care se făcuse românilor de-a lungul timpului. Mulți români știau că vor muri, dar considerau sincer că a muri pentru țară era o datorie.

A veni cu lozincile pacifiste de azi și a condamna entuziasmul intrării noastre în războiul de acum 100 de ani, în funcție de dreptul la viață, de drepturile omului, de crimele contra umanității etc. – cum au tendința să facă unii în aceste zile – înseamnă miopie, lipsă de spirit istoric și tendința de a aplica concepții actuale lumilor revolute. Acum un secol, micile țări și popoare gândeau în termenii apărării drepturilor națiunilor lor, ai victoriei spiritului național în fața marilor imperii multinaționale, ai dreptului popoarelor la autodeterminare și ai formării statelor naționale unitare. Acesta era spiritul corect dominant atunci, de aceea teribilul conflict, aducător de atâta suferință individuală, a fost numit de români „Războiul cel mare de întregire a neamului”. Prin acest război, în care atâția deai noștri au murit, ne-am mântuit ca popor, reușind să ne câștigăm dreptul la un regat de 300 000 de km pătrați, la o țară devenită adevăratul adăpost al poporului român.

O singură chestiune din acei ani a rămas întunecată, ca un memento trist, aducându-ne mereu aminte, cu voce de Casandră, că nimic pe lumea asta nu se obține fără sacrificii, poate fără prea mari sacrificii.

Românii ardeleni îngenuncheau de bucurie

Sigur, noi am pierdut în război sute de mii de vieți, începând cu anul 1914 (când s-au angajat în conflict – fără voia lor – aproximativ un milion de români din Basarabia, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina și Balcani, români aflați atunci în afara României) și apoi din 1916 încoace, când a intrat în luptă (într- o luptă inegală) și România. În august 1916, „treceau batalioane române Carpații”, iar românii ardeleni îngenuncheau de bucurie, aducând mărire celui Preaînalt, pentru minunea care se petrecea sub ochii lor.

Numai că, fără îndeplinirea condițiilor angajate de Antantă, înconjurate de armate inamice puternice, trupele române au trebuit să se retragă curând, să se replieze pe Carpați și apoi să suporte presiunea armatelor germane și austro-ungare (alături de cele bulgare și turcești), care amenințau să șteargă România de pe hartă. De altminteri, după deschiderea culoarelor de pe Jiu și Olt, la 6 decembrie 1916, trupele străine au ocupat Bucureștii, nu înainte ca principalele instituții ale statului, în frunte cu Casa Regală, să se retragă la Iași. Oltenia, Muntenia și Dobrogea se aflau sub ocupație inamică. Ca urmare, în fața perspectivei sumbre care se deschidea, autoritățile au decis, în toamna anului 1916, să retragă provizoriu în Rusia – marele nostru aliat – Tezaurul României, spre a fi pus la adăpost.

S-au trimis astfel, în anii 1916 și 1917, în Rusia, două trenuri cuprinzând Tezaurul Băncii Naționale a României, dar și valori aparținând unor bănci românești private, unor societăți comerciale, unor persoane particulare. S-au trimis, pe lângă aurul BNR, colecții de artă, bijuterii, arhive, obiecte bisericești, bunuri având valoare intrinsecă, artistică, spirituală etc. Între instituțiile care au expediat la Moscova astfel de obiecte s-au aflat, în afara BNR, Biserica Ortodoxă Română, Casa Regală, CEC-ul, Arhivele Naționale. După revoluția bolșevică și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat Tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Acesta a fost parțial restituit, în două tranșe separate, în anii 1935, 1956, ca un semn de „bunăvoință” a sovieticilor și ulterior a rușilor. Dar cea mai mare parte din Tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.

Averea României în cifre

Între 12 și 14 decembrie 1916, în gara Iași, s-au încărcat în 17 vagoane un număr de 1.738 casete, în care se afla depozitat aurul, deținut sub formă de lingouri și monede diverse (dintre care majoritatea erau mărcile germane și coroanele austriece), în greutate de 93,4 tone și valoare totală de 314.580.456,84 lei aur. La acestea s-au mai adăugat două casete, conținând bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7.000.000 lei aur. La terminarea operațiunilor de încărcare s-a semnat un Protocol în trei exemplare, câte unul pentru partea rusă, Ministerul Finanțelor din România și Banca Națională a României.

La începutul anului 1917, izbucnea la Petrograd (Sankt Petersburg) Revoluția rusă, început al marilor mișcări sociale din Rusia acelui an, încheiate cu Revoluția din Octombrie și preluarea puterii de către bolșevici.

Nicolae Titulescu a făcut nefericita propunere

Deși se reușise stabilizarea frontului în Moldova, responsabilii politici români erau îngrijorați în continuare de posibilitatea spargerii frontului de către armatele germane și de înfrângerea definitivă a țării. Se avea în vedere evacuarea guvernului în Rusia, la Poltava sau la Cherson, în Crimeea, unde se începeau deja pregătiri pentru instalarea familiei suveranilor și a miniștrilor.

Pe acest fond contradictoriu, la 18 iulie 1917, Consiliul de Miniștri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de finanțe, strămutarea sediului și avutului Băncii Naționale în Rusia. Încărcarea trenului care avea să conțină noul transport s-a făcut în perioada 23–27 iulie 1917, în seara aceleiași zile pornindu-se spre Rusia. Trenul avea 24 de vagoane, din care trei conțineau bunurile Băncii Naționale, cu o valoare declarată de 1.594.836 721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574 523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, titluri, efecte, depozite și alte valori. Valorile Casei de Depuneri (CEC) ocupau 21 de vagoane, cu 1.661 de casete, al căror conținut era estimat la circa 7,5 miliarde lei.

1935 – prima restituire

Revoluția bolșevică, în frunte cu Lenin, a bulversat totul; au urmat războiul civil, proclamarea Rusiei Sovietice și apoi a URSS, lichidarea „burgheziei și moșierimii”, venirea la putere a lui Stalin etc. Regimul comunist a durat în Rusia din 1917 până în 1991, timp în care chestiunea Tezaurului românesc a fost ridicată de statul român mai multe ori, cu foarte mare intensitate la început. Refuzul inițial al lui Lenin și Stalin a fost motivat de lozinci comuniste: Tezaurul va fi restituit doar poporului român, atunci când acesta va ajunge la putere în România și nu „statului burghezo-moșieresc”, care „suge sângele poporului”. Totuși, în condițiile nevoii URSS de recunoaștere internațională și de dialog cu Occidentul, în seara zilei de 16 iunie 1935, soseau la București 17 vagoane de marfă, încărcate cu 1.443 de lăzi, provenind de la Moscova, din ordinul guvernului URSS, care a decis să restituie României o mare parte din bunurile care au fost depozitate la Kremlin.


Documente, hărți, cărți rare. Nici un gram de aur

Acest transport a însemnat prima restituire din istoria Tezaurului României la Moscova, constând în documente vechi, cărți rare, planuri, hărți, arhive, acte, manuscrise, obiecte bisericești, covoare, carpete, depozite, tablouri, picturi, schițe, desene, colecții de artă, bunuri și efecte bancare (titluri de proprietate, valori, acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, garanții bancare, gajuri, ipoteci, etc.), aparținând persoanelor particulare sau instituțiilor de stat.

1956 – a doua restituire

doua restituire s-a făcut în vremea „obsedantului deceniu”, când, în fine, „poporul era la putere în România” (cum pretindea propaganda vremii), dar în chip total neașteptat pentru opinia publică.

În iunie 1956, ziarele relatau despre faptul că Tezaurul românesc aflat la Moscova urma să fie restituit, iar comunicatul oficial afirma că „poporul sovietic a păstrat cu grijă toate aceste opere de artă, care reprezintă o mare valoare istorică și artistică”, că guvernul URSS și poporul sovietic au privit întotdeauna aceste valori ca un bun inalienabil al poporului român însuși”.

Cloșca și puii de aur se întorc acasă

Lista bunurilor restituite includea Tezaurul de la Pietroasele („Cloșca cu Puii de Aur”), 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1.350 de picturi, gravuri și desene), vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi, bijuterii, 156 de icoane, 418 tapițerii etc.

În total, expoziția deschisă la București în august 1956 cu obiectele sosite din URSS includea nu mai puțin de 39.320 de piese, dintre care 33.068 de monede de aur și 2.465 de medalii, 1. 350 de tablouri și desene, restul de circa 2.500 de obiecte fiind obiecte de orfevrărie medievală, broderii liturgice și icoane. Tot în 1935, prin eforturile lui Nicolae Iorga, au sosit de la Moscova și rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir, principele Moldovei, depuse la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Totuși, Tezaurul BNR, format din 93,4 tone de aur, plus alte importante bunuri rămâneau nerestituite.

De ce am dus aurul în Rusia și nu în Anglia?

Firește, azi, multă lume se întreabă – în lipsa unor cunoștințe elementare despre situația din epocă și sub influența relațiilor românoruse de după Al Doilea Război Mondial – de ce am trimis valorile românești în Rusia. Sunt câteva motive demne de luat în seamă, care trebuie cunoscute:

1. Nimeni nu-și putea imagina atunci căderea Rusiei, care, de sute de ani, fusese o stavilă în calea migratorilor asiatici, care devenise „a treia Romă” – simbol al ortodoxiei și care nu putuse fi luată nici de Napoleon;

2. Casa imperială rusă garanta toate valorile românești depozitate la Kremlin;

3. Casa regală a României, prin regina Maria, era înrudită direct cu țarul Nicolae Romanov, care a făcut promisiuni solemne suveranilor români în legătură cu intangibilitatea, custodia și returnarea Tezaurului nostru;

4. Trimiterea Tezaurului în Anglia, adică mai departe de teatrele de operațiuni militare, către un alt aliat, ar fi putut jigni Rusia, aliatul nostru vecin și ar fi pus probleme logistice insurmontabile (deoarece transportul Tezaurului spre Anglia ar fi trebuit făcut tot numai pe uscat și tot prin Rusia).

Rușii o țin sus și tare că Tezaurul s-a pierdut în timpul războiului

În baza declarației comune a miniștrilor de externe ai celor două țări, semnată la 4 iulie 2003, s-a constituit „Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului”. Din momentul constituirii, Comisia s-a întrunit de patru ori: la București, în octombrie 2004; la Moscova, în iunie 2005; la Moscova, în aprilie 2006; la Sinaia, în martie 2016. Partea rusă a insistat ca această Comisie să discute și să lămurească chestiuni mai largi, legate de relațiile bilaterale dintre Rusia și România, din 1916 încoace până în perioada comunistă, pe când partea română a accentuat nevoia rezolvării chestiunii spinoase a Tezaurului.

Rușii, însă, au susținut de mai multe ori că Tezaurul s-a pierdut și risipit în vremea războiului civil, în timpul celui de- Al Doilea Război Mondial etc., când funcționa în Rusia un alt regim politic. Firește, este de presupus că o parte din Tezaur a fost folosită de statul sovietic – mai ales partea de aur aparținând BNR – fiindcă acest stat nu s-a considerat responsabil pentru angajamentele guvernelor țariste anterioare. Însă dispariția totală a Tezaurului este contrazisă de cele două restituiri (din 1935, 1956), făcute de partea rusă. Cele 93,4 tone de aur românesc al BNR nerestituite reprezintă o valoare inestimabilă, din câteva motive. Mai întâi, este vorba despre averea națiunii române, fiindcă deținătoarea aurului respectiv era banca centrală a țării. În al doilea rând, valoarea intrinsecă a aurului fin depus este mai mare decât greutatea metalului, fiindcă lingourile reprezentau 2,4 tone, iar monedele diverse (în mare parte mărci germane și coroane austriece) 91 de tone. Este vorba și despre monede istorice din secolele anterioare, cu semnificație numismatică. Conform unor estimări, valoarea actuală a aurului depus ar oscila între două și trei miliarde de dolari SUA. [Dacă adăugăm și valoarea numismatică a monedelor din Tezaur valoarea crește la 4-5 miliarde de dolari – Nota. Red.]

Datorie de onoare față de țară

Partea română insistă, prin urmare, asupra faptului că Federația Rusă – ca stat continuator al Imperiului Rus de odinioară – are, conform dreptului internațional, obligația respectării tuturor tratatelor și acordurilor semnate cu alte state, inclusiv a acordurilor dintre guvernele român și rus, din 1916- 1917, privind Tezaurul României depus în custodie la Moscova, cu obligația expresă a restituirii complete. Partea română este conștientă de imposibilitatea păstrării intacte a valorilor românești din Rusia, în urma trecerii acestui secol, dar este deschisă spre purtarea unor tratative care ar putea rezolva problema.

Personal, nu cred că vreun guvern al României – de orice orientare politică ar fi acesta – ar putea abandona chestiunea restituirii Tezaurului României depus la Moscova. De asemenea, niciun guvernator al Băncii Naționale nu ar face asta, din moment ce, din 1917 încoace, toți guvernatorii care s-au succedat – inclusiv în vremea regimului comunist – și-au predat unul altuia Dosarul tezaurului, ca într-o ștafetă a datoriei față de țară.

Acad. Ioan Aurel Pop

Ziaristi Online

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 17:38

Alegeri 2020 / Andrian Candu a fost „eliminat” din cursa electorală

Alegeri 2020 / Andrian Candu a fost „eliminat” din cursa electorală

Andrian Candu nu a fost înregistrat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din partea partidului Pro Moldova. Împotriva înregistrării acestuia au votat 5 membri ai CEC. Alții 2 s-au abținut.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 14:08

Uniunea Europeană și-a asigurat 300 de milioane de doze din vaccinul Sanofi-GSK

Uniunea Europeană și-a asigurat 300 de milioane de doze din vaccinul Sanofi-GSK

Uniunea Europeană a convenit achiziționarea unui potențial vaccin anti-covid cu Sanofi și GSK în al doilea astfel de acord pentru asigurarea de astfel de doze, în condițiile în care se apropie termenul limită pentru înscrierea în programul de achiziționare de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 09:15

Socialistul Corneliu Furculiță recunoaște că în „marea” Uniune Sovietică veceurile din curtea școlii erau într-o stare catastrofală

Socialistul Corneliu Furculiță recunoaște că în „marea” Uniune Sovietică veceurile din curtea școlii erau într-o stare catastrofală Foto: simbol

Corneliu Furculiță lasă să se înțeleagă că WC-urile din timpul URSS erau într-o stare deplorabilă. Deputatul PSRM a învătat la școala din satul Sadova, actualul raion Călărași pe care a terminat-o în anul 1986. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 09:04

Moldova (n-)are viitor?! / În doar patru ani populația a SCĂZUT cu 170 de mii de oameni. Doar anul trecut au plecat 40 de mii de cetățeni apți de muncă, iar asta este aproape egal cu populația unui raion

Moldova (n-)are viitor?! / În doar patru ani populația a SCĂZUT cu 170 de mii de oameni. Doar anul trecut au plecat 40 de mii de cetățeni apți de muncă, iar asta este aproape egal cu populația unui raion

Tinerii continuă să plece în număr mare din Moldova, iar motivele principale ale acestei decizii sunt șomajul, salariile mici și incertitudinea.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 08:37

alegeri 2020 Alexandru Tănase comentează circulara expediată de CEC: „Nu are NICIO VALOARE juridică. E o pierdere de timp”

Alexandru Tănase comentează circulara expediată de CEC: „Nu are NICIO VALOARE juridică. E o pierdere de timp”

Circulara Comisiei Electorale Centrale (CEC), care interzice partidelor să finanțeze campaniile candidaților înaintați, nu are valoare juridică. Asta a declarat Alexandru Tănase, ex-președintele Curții Constituționale în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 07:28

Suspiciune de fraudă la vaccinul rusesc / Forbes: Au fabricat rușii date despre producerea vaccinului lor Covid-19?

Suspiciune de fraudă la vaccinul rusesc / Forbes: Au fabricat rușii date despre producerea vaccinului lor Covid-19?

Săptămâna trecută, o echipă de oameni de știință ruși a publicat rezultatele primelor două faze a procesului de fabricare a unui nou vaccin anti-Covid-19 dezvoltat în Rusia care ridică mai multe semne de întrebare și care a atras atenția mai multor oameni de...

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 18 Septembrie 2020, ora: 04:25

(REȚETA ZILEI) Mâncare de gutui cu pui

(REȚETA ZILEI) Mâncare de gutui cu pui

Asocierea dintre fructe şi carne este una ingeniosă. Încearcă această reţetă, cu siguranţă o vei repeta.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 18 Septembrie 2020, ora: 01:58

Horoscop 18 septembrie 2020. Oboseala se resimte la final de săptămână

Horoscop 18 septembrie 2020. Oboseala se resimte la final de săptămână

Horoscop 18 septembrie 2020. După o săptămână plină cu activități de tot felul, în sfârșit a venit timpul pentru o binemeritată odihnă. Oboseala se resimte din plin, iar nevoia de pauză este tot mai acută. Dintre toate zodiile, cei mai fresh sunt nativii în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2020, ora: 01:47

„Vrei să bei cu 5 lei?” Un bărbat din Bălți vinde printre gard alcool contrafăcut / VIDEO

„Vrei să bei cu 5 lei?” Un bărbat din Bălți vinde printre gard alcool contrafăcut / VIDEO

De-i cald, de plouă, de bate vântul, alcoolul ieftin și fără acte de proveninență se vinde ca pâinea caldă într-o curte din orașul Bălți. Un bărbat și-a făcut un punct de comercializare a alcoolului contrafăcut chiar după gard. 100 de grame de vodcă sunt...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 18 Septembrie 2020, ora: 00:50

Prognoza METEO. Schimbări radicale: temperaturile scad brusc

Prognoza METEO. Schimbări radicale: temperaturile scad brusc

Pentru astăzi meteorologii prevăd maxime de +26..+29 de grade Celsius în nord, +27..+30 de grade în centru și +28..+31 de grade în sud.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 17 Septembrie 2020, ora: 12:49

VIDEO: Cum sunt făcute conservele de TON - Mai mănânci după ce vezi asta?

VIDEO: Cum sunt făcute conservele de TON - Mai mănânci după ce vezi asta?

 Te-ai întrebat vreodată cum sunt fabricate conservele de ton? Acum poți vedea imagini rare dintr-o fabrică.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2020, ora: 12:45

Tariful la gaz ar urma să scadă cu exact o lună înainte de turul 1 al alegerilor

Tariful la gaz ar urma să scadă cu exact o lună înainte de turul 1 al alegerilor Foto: simbol

Consumatorii vor plăti mai puțin pentru gazele naturale începând cu luna viitoare. Întreprinderea Moldovagaz a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să reducă tarifele la combustibilul albastru.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2020, ora: 12:40

„Zâmbește, e gratis” i-a câștigat pe Stamate și Nagacevschi, în toate instanțele naționale. Dumitru Țîra: „Le mulțumesc pentru această experiență”

„Zâmbește, e gratis” i-a câștigat pe Stamate și Nagacevschi, în toate instanțele naționale. Dumitru Țîra: „Le mulțumesc pentru această experiență”

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (CSJ), examinând recursul Ministerului Justiției la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Țîra cu privire la contestarea unui act administrativ al instituției, l-a declarat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2020, ora: 12:36

FOTO. O toaletă dintr-o şcoală din R. Moldova, inaugurată cu tăierea panglicii roşii. Oficialii au fost întâlniţi cu pâine şi sare

FOTO. O toaletă dintr-o şcoală din R. Moldova, inaugurată cu tăierea panglicii roşii. Oficialii au fost întâlniţi cu pâine şi sare

Deschiderea unui grup sanitar în Gimnaziul din satul Hiliuţi, raionul Râşcani, a devenit prilej pentru câţiva oficiali de a tăia panglica roşie cu această ocazie. La inaugurarea WC-ului au participat primarul satului, Alexandru Sandu, deputatul socialist Vladimir...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)