Azi, la Chişinău soseşte Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, care va discuta numaidecât cu oficialii noştri despre relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol.
La sfârşitul lunii, la Vilnius, va avea loc, pentru prima dată în ultimii ani, o nouă rundă de tratative oficiale în formatul „5+2” pe marginea diferendului transnistrean. Se pare că Angela Merkel, cancelarul german, a pornit, totuşi, în 2011 mecanismul diplomaţiei responsabile de situaţia geopolitică de la Nistru. Mai trist e că, în ultimul timp, Chişinăul oficial s-a retras pe rol de spectator, lăsând conflictul pe seama marilor puteri. Bunăoară, nu se mai insistă asupra deciziilor summitului de la Istanbul din 1999, prin care Rusia era obligată să-şi retragă trupele militare din stânga Nistrului. Mai mult, se pare că din vocabularul diplomatic moldovenesc la subiectul dat a dispărut expresia „teritorii ocupate de Federaţia Rusă”. Georgienii sunt mai consecvenţi. Ei şi-au păstrat demnitatea chiar şi după războiul cu Rusia din 2008, când Moscova a recunoscut oficial regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. Ei bine, joia trecută, diplomaţia georgiană a obţinut ca Parlamentul European să ia o decizie în care se spune că Abhazia şi Osetia de Sud sunt „teritorii ocupate” şi a chemat Rusia să-şi retragă armatele din aceste „teritorii georgiene”. Dar Rusia nu este mai puţin agresivă faţă de R. Moldova şi cred că Chişinăul ar trebui să-i amintească lui Smirnov de gestul parlamentarilor europeni în cazul în care acesta cere să fie acceptat ca parte egală la tratative.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
