Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 08:01
Abonamente

Interviu 22 Mai 2017, ora 07:00    Din editia print

Andrei Galbur, ministrul MAEIE: „Guvernul este determinat să asigure eliminarea tuturor restanţelor integrării europene în 2017”

Marime Font

În ultima săptămână, cetățenii țării au marcat Ziua Europei prin diferite evenimente culturale, sociale datorită cărora au avut posibilitatea să cunoască valorile comunității europene. În ediţiile trecute ale ziarului am enumerat investițiile și ajutoarele primite de la Uniunea Europeană de către Republica Moldova, iar astăzi ne-am propus să discutăm cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Andrei Galbur, despre cum decurge implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, la ce capitole avem restanțe, dar și unde succesele încurajează autoritățile să persevereze.

 - Care sunt prioritățile pentru 2017 referitor la implementarea Acordului de Asociere a țării noastre cu Uniunea Europeană?

- Realizarea tuturor prevederilor Acordului este importantă pentru Republica Moldova, dar, desigur, sunt unele acţiuni care ar putea fi considerate prioritare, pornind de la impactul pe care îl au asupra cetăţenilor sau prin transformările de sistem pe care le generează într-un anumit domeniu.

Astfel, implementarea pachetului energetic III a fost şi va rămâne o prioritate pentru ţara noastră, la fel ca şi avansarea pe dimensiunea de interconectare, adiţional construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, fiind iniţiate procedurile pentru extinderea conductei către Chişinău. Pe partea de electricitate s-au agreat priorităţile şi a fost finalizat studiul pentru dezvoltarea conexiunii din sudul ţării.



Valorificarea potenţialului de export pe piaţa Uniunii Europene, inclusiv a produselor de origine animală (ne referim, în special, la carne şi ouă), este o altă prioritate a aplicării Acordului de Asociere, la fel ca şi lansarea procedurilor în vederea semnării Acordului de Evaluare a Conformităţii pentru produsele industriale.

Armonizarea legislaţiei naţionale la directivele europene în domeniile spălării banilor, protecţiei datelor cu caracter personal, adoptării Codului Audiovizualului, dar şi implementarea legilor deja adoptate în sectoarele justiţiei, combaterii corupţiei şi a integrităţii se vor regăsi indiscutabil printre priorităţile anului 2017.

RM rămâne a fi cea mai avansată din rândul ţărilor Parteneriatului Estic în ceea ce priveşte Programele UE

- De curând a fost făcut public Raportul privind realizarea Planului Naţional de Implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în anii 2014-2016, care prezintă o sinteză a rezultatelor obţinute în implementarea acţiunilor stipulate în document. Enumerați-ne câteva realizări cu impact major pentru R. Moldova.

- Evaluarea statistică indică o rată de 73,73 la sută în realizarea Planului Național de Acțiuni în perioada 2014-2016. Deci, din totalul de 1782 de acţiuni au fost îndeplinite 1314. Cea de-a doua evaluare statistică de referință este rata de armonizare a legislației naționale în conformitate cu angajamentele asumate pentru întreg Acordul de Asociere, care a atins 34%. Considerăm că este un procentaj bun pentru doar doi ani şi jumătate de implementare a Acordului, dar întotdeauna este loc de rezultate mai bune. Guvernul este determinat să asigure eliminarea tuturor restanţelor în 2017 şi, totodată, să asigure un nivel mai bun de implementare a Acordului de Asociere.

Voi menţiona câteva realizări al căror impact este sau are potenţial să fie mai vizibil pe termen scurt:

• Consolidarea gestionării frontierei de stat prin îmbunătăţirea infrastructurii de frontieră şi capacităţilor autorităţilor naţionale competente, în special prin finalizarea construcției a patru complexe de monitorizare video a frontierei de stat, crearea sistemului informaţional „Tabloul situațional al evidenței traversărilor”, achiziţionarea în septembrie 2016 a sistemului de recunoaştere facială.
• Consolidarea cooperării operaţionale cu agenţiile specializate şi statele membre ale UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei precum şi utilizarea activă a echipelor comune de investigaţii.
• Dezvoltarea climatului antreprenorial, în special prin micşorarea numărului actelor permisive și implementarea ghișeului unic, dar şi reducerea numărului autorităţilor cu funcţii de control.
• În domeniul administrării vamale au fost simplificate procedurile aferente comerţului cu UE. Un exemplu practic este lansarea procedurii electronice de vămuire la export - E-customs, iar ca rezultat, în 2016, circa 50 la sută din totalul declarațiilor vamale au fost procesate prin intermediul acestei proceduri.
• În ceea ce priveşte dispoziţiile antifraudă şi de control, Parlamentul a adoptat legislaţia necesară care prevede incriminarea faptelor de utilizare contrar destinaţiei, obţinere frauduloasă și delapidarea mijloacelor din fonduri externe pentru a asigura protejarea intereselor instituţiilor europene, buna gestionare a mijloacelor financiare, prevenirea şi combaterea fraudelor financiare şi, nu în ultimul rând, consolidarea politicilor europene şi cadrului legislativ naţional privind protecţia intereselor financiare ale acestor instituţii.

Realizările privind implementarea componentei DCFTA sunt cele mai complexe şi nu se limitează la statistica schimburilor comerciale dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană. Republica Moldova rămâne a fi cea mai avansată din rândul ţărilor Parteneriatului Estic în ceea ce priveşte Programele UE: Programul-cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare și Inovare (2014-2020) – Orizont 2020; Programul UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014 – 2020 (COSME) (din 7.04.2015); Programul comunitar Europa Creativă, (11.05.2015); al treilea program în domeniul sănătăţii al UE Health for Growth, (21.07.2016).

- Ce restanțe avem și în ce domeniu sunt acestea din cadrul implementării acordului? Din ce cauză sunt ele?

- În primul rând, aş vrea să punctez caracterul neuniform al implementării Titlurilor din Acord determinat în mare parte de diferența de substanță, care se va menține pe întreg parcursul aplicării Acordului de Asociere. Astfel, sarcina cea mai mare în ceea ce privește armonizarea revine Titlurilor IV și V unde constatăm și rate mai mici de implementare.

Astfel, referitor la aspectele cooperării în sistemul economic şi alte sectoare, cel mai scăzut nivel de realizare a acţiunilor în procente, este domeniul transporturilor (49%), urmat de sectorul societate informaţională (51%). În partea ce ţine de comerţ avem mai multe sectoare cu o rată de implementare sub 50, chiar 40%, printre acestea sunt cele ce ţin de eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii (37%), dreptul de stabilire, comerţul cu servicii şi comerţul cu servicii electronice(39,6%).

În rata de nerealizare a Titlului II care se referă la dialogul politic şi reformă, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate cea mai mare pondere o au acţiunile ce ţin de domeniul de securitate şi apărare (art.7 şi 11), o parte din restanţe fiind parte din pachetul de legi promovat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, care a fost aprobat de Guvern şi înregistrat în Parlament. De asemenea, este importantă adoptarea de către Parlament a legilor rămase restante din Foaia de parcurs.

- Cum pot fi interpretare comentariile președintelui Igor Dodon referitor la întreruperea Acordului de Asociere. Cât de posibil ar fi acest pas și care ar putea fi urmările pentru R. Moldova?

- Ceea ce contează în această situaţie este o înţelegere corectă a cadrului actual de cooperare cu UE, a realizărilor şi acţiunilor întreprinse nu doar de autorităţile de la Chişinău, dar şi de către cele din capitalele europene pentru implementarea Acordului de Asociere. Poziţia Guvernului referitor la Acordul de Asociere şi eventualitatea denunţării acestuia, a fost foarte clar exprimată. Ţin să subliniez în acest context şi importanţa faptului că Acordul nu doar este o prioritate declarată şi asumată a Guvernului, dar începe deja, prin implementarea prevederilor sale, să imprime ireversibilitate procesului de reforme.

Denunţarea acestui Acord, în primul rând, ar crea un anumit vid instituţional şi funcţional în relaţia noastră cu UE şi aceasta deoarece Acordul de Asociere vine cu o întreagă structură care susţine dialogul Republica Moldova - Uniunea Europeană. Înlocuirea acestuia cu un alt cadru juridic de cooperare va dura câțiva ani buni, fapt ce nu este în interesul nostru naţional.

Mai mult ca atât, cetăţenii vor fi lipsiţi de beneficiile comerţului liber cu UE, ţara noastră va deveni mai puţin atractivă pentru investiţiile străine, vor fi create mai puţine locuri de muncă. Transparentizarea reglementărilor în domeniul energetic, acţiunile întreprinse în vederea reducerii dependenţei de un singur furnizor al energiei, condiţii de protecţie a consumatorului şi de asigurare a calităţii produselor, excluderea din comercializare a unor produse nocive (de exemplu azbestul în rezultatul preluării standardelor europene), nemaivorbind de asistenţa pe care o oferă UE şi statele membre pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în Republica Moldova – toate acestea vor fi eliminate din agendă.

- Care sunt succesele Republicii Moldova în ultimii cinci ani în raportul negocierilor cu Transnistria. Așa-zisele autorități din stânga Nistrului și-au schimbat numerele de înmatriculare ale autoturismelor, au deschis o așa-numită reprezentanță la Moscova. Republica Moldova ce a obținut?

- Cu părere de rău, trebuie să recunoaştem că procesul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean nu evoluează în ritmurile şi în spiritul pe care ni le dorim noi toţi.

Nu cred, însă, că aceasta trebuie să răsune ca un reproş la adresa autorităţilor moldoveneşti, aşa după cum uneori astfel de întrebări sunt formulate de către unii jurnalişti şi alţi formatori de opinie. Faptul că până în momentul de faţă, în pofida eforturilor depuse pe parcursul anilor de către Republica Moldova şi ceilalţi actori internaţionali implicaţi, nu am reuşit să identificăm o soluţie politică adecvată pentru problema transnistreană trebuie să fie perceput mai degrabă ca o expresie a imperfecţiunii sistemului relaţiilor internaţionale contemporane şi a forurilor menite să contribuie efectiv la soluţionarea conflictelor şi la menținerea păcii şi securităţii internaţionale.

Într-adevăr, cu toţii vedem cum regimul de la Tiraspol tinde să se consolideze în permanenţă conform unei dialectici a situaţiilor de conflict pentru ca ulterior la masa tratativelor să fie identificate formulele de compromis pentru depăşirea acestora. Deşi perpetuarea conflictului de pe Nistru nu poate decât să ne întristeze, cred că noi trebuie, totuşi, să ne bucurăm de faptul că situaţia nu a degradat şi că în această regiune este linişte şi pace. Reluarea în anul trecut, după o pauză de doi ani, graţie eforturilor Preşedinţiei Germaniei a OSCE, a negocierilor în formatul „5+2”, precum şi adoptarea unei declaraţii constructive la reuniunea ministerială a OSCE de la Hamburg, ne-a adus o anumită doză de optimism în acest sens. Cu regret, suntem nevoiţi să constatăm că, în ciuda începutului deosebit de energic al Preşedinţiei austriece a OSCE, o expresie elocventă a căreia a fost vizita în ţara noastră chiar la începutul acestui an a ministrului de Externe al Austriei în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al OSCE, se pare că nu reuşim să păstrăm această dinamică pozitivă care s-a manifestat anul trecut.

- Care este viitorul relației R. Moldova cu România, în baza faptului că statul vecin ne reprezintă în UE?

- Cred că este absolut evident faptul că în ultimul timp relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au intrat pe un făgaş firesc aşa după cum se cuvine unor state vecine ferm hotărâte să coopereze strâns în cele mai diverse domenii în baza unui parteneriat strategic de lungă durată.
Există mai multe argumente care vin să demonstreze justeţea acestei aserţiuni. Cred că este suficient să invoc aici doar câteva fapte relevante în acest sens, precum este asistenţa valoroasă acordată de către România în vederea depăşirii dificultăţilor cu care Republica Moldova se confruntă în ultimul timp, inclusiv prin oferirea creditului în valoare de 150 milioane de euro pe o perioadă de 5 ani, primele două tranşe din care au fost deja transferate. În acelaşi context voi menţiona şi ajutorul umanitar acordat de către Guvernul român pentru cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei din ţara noastră, pentru reparaţia unor instituţii educaţionale şi oferirea acestora a unor mijloace de transport, pentru asistenţa medicală de urgenţă etc.

Am reiterat, de câte ori am avut posibilitatea, hotărârea noastră fermă de a coopera strâns şi în continuare cu Guvernul român în vederea implementării în deplină măsură a agendei noastre europene de reforme conform Acordului de asociere cu UE, finalizării proiectelor începute în domeniul infrastructurii şi energeticii, promovării programelor comune în sfera socială şi cultural-umanitară etc. Cred că dinamica pozitivă înregistrată în ultimul timp, aşa după cum vedeţi, ne face să privim cu optimism la perspectivele dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România în contextul realizării aspiraţiilor noastre europene.

Independenţa reglementatorului naţional

- Despre Pachetul energetic III - care au fost reușitele în acest domeniu și ce urmează să se întâmple în anul 2017, ca să nu privim prea departe?

- Este bine când privim procesul de integrare europeană prin prisma unor realizări sau acţiuni concrete. Implementarea Pachetului energetic III este un bun exemplu în acest sens. Deşi, cu întârziere, am reuşit anul trecut să promovăm un şir de legi şi măsuri menite să ducă la transparentizarea şi liberalizarea acestui sector. În luna mai 2016 au fost adoptate în redacţie nouă legile cu privire la energia electrică şi cea cu privire la gazele naturale, care, este important să remarcăm, au fost apreciate de gardianul Pachetului III, Secretariatul Comunităţii Energetice, drept compatibile cu cerinţele UE. Însă, mult mai importante sunt măsurile ulterioare care vin în sprijinul aplicării acestui nou cadru legislativ.

Un angajament asupra căruia s-a lucrat în 2016 şi care urmează a fi materializat în anul curent vizează competenţele şi independenţa reglementatorului naţional. Astfel, o prioritate pentru anul 2017 este adoptarea în lectură finală a noii legi privind domeniul energetic. Nu mai puţin important a fost şi procesul de negociere a noilor contracte pentru achiziţionarea energiei electrice. Cred că am avansat mult comparativ cu anul precedent. Au fost elaborate criterii şi cerinţe clare pentru achiziţionarea anuală a energiei, iar un grup de observatori naţionali şi internaţionali au avut acces la actele aferente procesului de licitaţie.

Vreau să accentuez că în acest sector, ca şi în multe altele, anume în 2017 ar trebui să vedem şi primele roade ale muncii din primii ani de implementare a Acordului de Asociere.

Izolarea nu este în interesul ţării noastre

- În contextul vizitei dvs. în SUA, care a avut loc pe 8-11 mai, vreau să vă întreb cum văd partenerii noștri externi faptul că președintele Igor Dodon interzice participarea trupelor RM la anumite exerciții NATO.

- Cooperarea în domeniul apărării şi securităţii este o parte importantă a Dialogului Strategic moldo-american. Tocmai din acest motiv, cu prilejul recentei vizite la Washington am purtat discuţii cu asistentul adjunct al preşedintelui SUA, directorul pentru Europa şi Rusia din cadrul Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă Fiona Hill şi cu senatorul Tom Cotton, membru în Comitetele pentru Servicii Armate de Informaţii şi Securitate din Senatul SUA. Statele Unite sprijină R. Moldova în consolidarea eforturilor de apărare, inclusiv prin participarea trupelor noastre la diferite exerciţii.

După cum a relevat de curând şi Curtea Constituţională a Republicii Moldova la interpretarea art. 11 din Constituţie, colaborarea cu alianţele militare şi membrii acestora, pentru îmbunătăţirea capacităţilor de apărare este compatibilă cu statutul de neutralitate a statului nostru.

Neutralitatea nu poate exista în condiţii de lipsă de cooperare şi dialog. Izolarea nu este o soluţie pentru Republica Moldova şi nu este în interesul ţării noastre. Şi alte state neutre, precum Elveţia sau Austria, au o cooperare destul de strânsă cu NATO, nefiindu-le afectat acest statut în niciun fel.

Scopurile propagandistice de la Tiraspol

- La sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie a anului curent, va fi instituit punctul comun de trecere la frontiera moldo-ucraineană „Cuciurgan-Pervomaisk”. De ce nu s-au consultat cu Transnistria acest pas? Fiindcă acest control vamal ar putea provoca tensionarea relațiilor. Krasnoselski zilnic se plânge că economia lor va avea de suferit enorm. Iar pe de altă parte, Chișinăul spune că nu va avea. Cum ați putea comenta?

- Nu putem spune că proiectul nu a fost consultat cu partea transnistreană, dimpotrivă, un dialog cu autorităţile de la Tiraspol a existat, în diferite formate. Mai mult, Tiraspolul a fost invitat de către Chişinău să participe la organizarea controlului în comun de la Cuciurgan, ca parte a instituțiilor moldovenești, dar a refuzat.

Adevărul este că subiectul este exploatat în scopuri propagandistice de către Tiraspol, iar autorităţile de la Chişinău trebuie să depună mai multe eforturi pentru o informare pertinentă a opiniei publice de pe ambele maluri ale Nistrului şi a comunităţii internaţionale în această privinţă.

Controlul comun în punctul de trecere a frontierei „Cuciurgan-Pervomaisk” are menirea de a contribui la facilitarea traficului de mărfuri, mijloacelor de transport şi persoanelor pentru a satisface interesele agenţilor economici, inclusiv, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, precum şi a persoanelor fizice din regiunea transnistreană. Acesta va conduce la stimularea operaţiunilor de export-import în această regiune, inclusiv a bunurilor accizabile, în particular, prin reducerea considerabilă a timpului de control în vamă, cheltuielilor de transport şi a distanţelor de parcurs. Controlul în comun în acest punct de trecere a frontierei nu va fi folosit în niciun fel pentru a exercita unele presiuni asupra acestei regiuni sau cu atât mai mult pentru a instaura o aşa-zisă blocadă economică, aşa cum speculează Tiraspolul.

Acest control urmează să fie efectuat pe teritoriul Ucrainei în baza Acordului interguvernamental moldo-ucrainean din 11 martie 1997 şi a Protocolului dintre serviciile vamale şi grănicereşti ale cele două ţări semnat la 4 noiembrie 2015, proiectul în cauză fiind sprijinit de către Uniunea Europeană, inclusiv, prin Misiunea EUBAM. Un control similar se efectuează deja de mai mulţi ani în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene „Briceni-Rosoşenî”, „Criva-Mamaliga”, „Larga-Kelmenţî” şi „Giurgiule

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul