Anneli Ute Gabanyi: „Aceste alegeri sunt foarte importante”

– Unii analişti susţin că actuala bătălie electorală s-a centrat mai mult pe subiecte de politică externă şi, poate, mai puţin pe cele de interes intern. Chiar credeţi că viitorul european al Moldovei depinde de rezultatele alegerilor de duminică?
– Cred că aceste alegeri sunt foarte importante, chiar dacă n-ar fi fost decât semnalele foarte clare venite atât din partea Uniunii Europene, cât şi din cea a Statelor Unite ale Americii. Orientarea externă a R. Moldova este o miză şi acest lucru este privit, cel puţin în exterior, în acest fel.

– Dacă tot vorbim despre această confruntare dramatică de-a lungul axei est-vest, de ce Moscova califică situaţia din R. Moldova drept una incertă? Care ar putea fi relaţia moldo-rusă după acest scrutin parlamentar? Cei de la Kremlin spun că rămân în aşteptare şi nici nu au ascuns vreodată că ar dori ca la Chişinău să vină la guvernare o alianţă de centru-stânga, adică PCRM plus PD…
– Acest demers este deja o politică, şi anume, politica de divizare şi de slăbire a Alianţei pentru Integrare Europeană. Rusia se află, cred, într-o poziţie destul de confortabilă în momentul de faţă. Din punct de vedere extern nu poate servi prea bine drept „sperietoare”, pentru că există această comunicare cu Germania, respectiv cu UE în legătură cu o eventuală soluţionare a conflictului denumit de atâţia ani drept cel mai uşor de soluţionat (deşi întreb în paranteză de ce nu a fost soluţionat, dacă e atât de uşor?..). Rusia poate să stea şi să aştepte, mai ales că nu poate lua partea pe faţă Partidului Comuniştilor, ceea ce le-ar dăuna probabil acestora în momentul de faţă.

– Aşa sau altfel, în R. Moldova, totuşi, alegerea se face între forţele democratice şi Partidul Comuniştilor, iar demnitarii de la Bruxelles sugerează că UE vrea stabilitate; că, oricare ar fi configuraţia politică, contează să fie una stabilă, fezabilă, dar şi îşi arată şi simpatiile pentru o coaliţie liberal-democratică, similară celei care a guvernat R. Moldova în ultimul an.
– Sigur că da, în speranţa că o astfel de coaliţie ar putea într-adevăr să aducă stabilitate internă şi stabilitate în comunicarea cu exteriorul – necesară, de altfel, şi pentru investitorii care, dacă ar veni, ar putea să schimbe în mai bine situaţia economică din ţară. Problema este că UE nu poate, în acelaşi timp, să spună că un partid cu care a negociat şi în trecut, Partidul Comuniştilor, ar fi unul nedemocratic. Totuşi, ar fi aproape de datoria partidelor din Alianţa pentru Integrare europeană să facă în aşa fel, încât să proiecteze atât în interior, cât şi în exterior – dar acum mai ales în interior – imaginea că trag în aceeaşi direcţie şi că (ceea ce mie mi-a lipsit în această luptă electorală) vor forma o coaliţie în acest format şi după alegeri.

– Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, pleda recent pentru o coagulare a forţelor politice într-un viitor guvern de uniune naţională. Credeţi că ar fi o salvare pentru R. Moldova? De ce această nouă variantă de guvernare?
– Nu ştiu dacă nu cumva dl Lupu se gândeşte la posibilitatea, care nu poate fi exclusă, ca Alianţa să nu aibă majoritatea – cel puţin, acea majoritate necesară pentru alegerea preşedintelui ţării. Dar în acest caz s-ar putea ca dl Lupu să facă al doilea pas, după ce l-a făcut pe primul… Mai întâi trebuie să se insiste pe continuarea guvernării de către forţele democrate.

– Astăzi la Chişinău se află liderul georgian Mihail Saakaşvili. Credeţi că face bine sau face mai puţin bine în ajun de alegeri? Pentru că există şi o reacţie din partea unor concurenţi electorali care consideră această vizită drept o provocare, ce ar putea să complice şi mai mult relaţiile moldo-ruse. Ce credeţi despre aceste vizite în ajun de alegeri? Au mai fost şi alte vizite – tot dl Saakaşvili a venit la Chişinău în 2005 şi l-a susţinut în campanie pe preşedintele de atunci, Vladimir Voronin…
– Exact. Problema este că astfel de vizite, aş spune, servesc, probabil, unor candidaţi din cadrul Alianţei mai mult decât altora. Deşi în politica externă, mai ales în orientarea pro-europeană, partidele Alianţei sunt foarte bine orientate în aceeaşi direcţie, în politica acestor partide vizavi de Rusia, în legătură cu tema NATO şi vizavi de România, există nuanţe ce ar putea fi interpretate sau chiar exploatate drept semnale că, totuşi, Alianţa nici în politica externă nu este atât de unită precum speră, cred, sincer electoratul, mai ales acela de care va depinde continuarea acestei Alianţe.

– Credeţi că vizita dlui Saakashvili ar însemna susţinerea doar a unuia sau a doi lideri din Alianţă? Sau ce-ar însemna?
– Păi cam asta ar însemna – cel puţin, la această interpretare s-ar putea ajunge din partea opoziţiei, de exemplu. Şi, cum spuneaţi, nici semnalul nu e atât de clar pentru că, într-adevăr, la precedentele alegeri dl Saakaşvili a apărut în aceeaşi ipostază de luptător împotriva Rusiei, deşi între timp situaţia s-a schimbat puţin…

– De această dată liderul comuniştilor refuză chiar să se întâlnească cu dl Saakaşhvili….
– Da, se vede deci că s-au schimbat poziţiile şi de-o parte şi de alta. V-am spus, m-a impresionat multitudinea semnalelor din afară. Mă întreb dacă acest semnal era neapărat necesar.

– Ultimul sondaj de opinie arată că 77% dintre respondenţi ar merge la vot în această duminică. Să credem în această cifră? Pentru că liderii politici au crezut într-o cifră asemănătoare şi la plebiscitul din 5 septembrie, dar referendumul a eşuat. Ar exista vreo explicaţie pentru asta?
– Este foarte greu de spus, pentru că sondajele de opinie – de altfel, nu numai în R. Moldova, dar şi în alte ţări – par a deveni tot mai inexacte şi prezicerile sunt tot mai greu de făcut. Cred că, înainte de toate, e important câţi votanţi se vor duce realmente la vot, dar este important şi procentajul destul de mare al acelora care, la începutul acestei săptămâni, nu ştiau încă pentru cine să voteze. Să sperăm că mesajele care s-au transmis şi se vor mai transmite în aceste zile, cât mai durează lupta electorală, vor fi atât de clare şi atât de profesionist comunicate, încât oamenii – mai ales cei de rând – să înţeleagă că este în interesul lor absolut ca să voteze cu partidele care, chiar nefiind întotdeauna perfect pregătite şi perfect orientate, să ducă ţar spre UE.

Valentina Ursu
„Europa Liberă”

(http://www.europalibera.org/content/article/2228197.html)