Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 13:04
Abonamente

Actualitate 22 Septembrie 2017, ora 09:39

APEL către Rada Supremă a Ucrainei

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Stimaţi deputaţi,
Noi, membrii Clubului Istoricilor din Republica Moldova, întruniţi în şedinţă ordinară, pe data de 19 septembrie 2017 (Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău), am discutat aspecte din noua Lege a Educaţiei, adoptată de Rada Supremă a Ucrainei, şi am aprobat, în unanimitate, respectivul Apel.

În cadrul discuţiilor, am constatat că noua Lege a Educaţiei prevede că în Ucraina educaţia tinerilor se va efectua doar în limba ucraineană. Legea interzice învăţământul în limbile materne ale minorităţilor naţionale de pe teritoriul Ucrainei, acesta fiind permis doar la ciclul primar şi în afara instituţiilor de stat. Considerăm că aceste prevederi ale Legii introduc o notă de discriminare evidentă între cetăţenii ucraineni de etnie ucraineană şi cetăţenii ucraineni de alte etnii.

În ceea ce ne priveşte, amintim că vicisitudinile timpurilor au fost de aşa natură încât, în trecutul nu prea îndepărtat, state mai puternice au răpit de la România unele teritorii cu tot cu populaţie. Românii (unii îşi zic „moldoveni”), care actualmente locuiesc între hotarele statului ucrainean, sunt băştinaşi pe pământurile pe care trăiesc, şi, respectiv, au dreptul la instruire în limba maternă, începând cu grădinițele de copii şi terminând cu universităţi. Bineînţeles, ca cetăţeni ai statului ucrainean, trebuie să studieze şi să cunoască limbă oficială a statului.



Menţionăm că în Republica Moldova, comunitatea ucrainenilor, care se situează pe primul loc după populaţia majoritară română (unii continuă să se identifice „moldoveni”), se bucură de toate drepturile politice, culturale, economice, sociale etc. În Republica Moldova nu există restricţii în ceea ce priveşte folosirea limbii materne în educaţie, aici funcţionând instituţii de învăţământ, inclusiv, licee, cu predare în limba ucraineană.

Cunoaştem situaţia deosebit de gravă în care se află astăzi Ucraina (Federaţia Rusă a anexat Crimeea şi susţine deschis regimurile separatiste din regiunile Doneţk şi Lugansk). Şi noi, cei din Republica Moldova, am trăit experienţa politicilor imperiale ruse de dezbinare a teritoriilor şi de deznaţionalizare a populaţiei. Totodată, suntem convinşi că astăzi Ucraina are nevoie de cât mai mulţi prieteni şi susţinători ai independenţei de stat şi integrităţii ei teritoriale.

Cu regret, noua Lege a Educaţiei creează o situaţie de discordie în relaţiile interetnice din Ucraina şi în politica de bună vecinătate, încalcă normele, standardele europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale. Acest fapt ne obligă să ne revizuim sentimentele noastre faţă de poporul ucrainean şi să ne solidarizăm cu cerinţele comunităţii române din Ucraina, ale cărei drepturi la educaţie şi folosire a limbii materne sunt încălcate. Pe această cale, solicităm înlăturarea tuturor elementelor discriminatorii din domeniul educaţiei din legislaţia Ucrainei.
Clubul Istoricilor din Republica Moldova, Chişinău, 19 septembrie 2017

 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md