Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 25 Februarie 2013, ora 07:38    Din editia print

Marime Font

Bolovanii din drumul Chişinăului spre Bruxelles

Una din favoritele metode de purtare a negocierilor de factură sovietică a fost sintetizată în următoarea formulă: punem un bolovan în drum pe care nu-l putem muta decât noi, şi apoi discutăm despre condiţiile de mutare a bolovanului. 

 
 
 

Cine, cum şi de ce a pus bolovanul în drum sunt chestiuni care pur şi simplu sunt ignorate - ba chiar cei care îndrăznesc să le aducă în discuţie sunt imediat condamnaţi că vor să blocheze negocierile, că nu doresc să contribuie la rezolvarea conflictului etc.

Urmărind discuţiile în format „5+2” de la Lvov, îmi este clar că există un astfel de bolovan în drumul Chişinăului spre Bruxelles. Presa din Ucraina a fost mult mai preocupată de discuţiile de la Lvov, la Chişinău această chestiune a fost ignorată din cauza freneziei în plină desfăşurare pentru distrugerea AIE. Dar să revenim la discuţiile purtate la Lvov despre conflictul transnistrean, aşa cum au fost ele prezentate de presa ucraineană. Autorităţile separatiste de la Tiraspol au ridicat trei probleme: libertatea de mişcare peste frontiera moldoveană a cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, neutilizarea în scopuri militare a unui pod din apropiere de satele Bâcioc şi Gura Bâcului şi introducerea unor numere de înmatriculare neutre pentru maşinile transnistrene implicate în transportul internaţional. În Transnistria trăiesc 100.000 de cetăţeni ai Ucrainei şi 180.000 de cetăţeni ai Rusiei, după cum susţin autorităţile separatiste de la Tiraspol, iar aceşti cetăţeni nu beneficiază de aceleaşi drepturi cu cetăţenii moldoveni. Dacă aceste cifre sunt adevărate, nu pot să nu mă întreb câţi cetăţeni doar ai R. Moldova au rămas în Transnistria. Apoi vine ipocrizia maximă de la Kiev şi Moscova faţă de procesul de redobândire a cetăţeniei române în dreapta Nistrului - s-ar părea că aceste două state au dat mult mai multe cetăţenii decât România. Primul bolovan. Al doilea - cel care se referă la neutralizarea în scopuri militare a podului de la Bâcioc - este de-a dreptul ridicol. Podul se găseşte sub autoritatea trupelor de menţinere a păcii, care sunt trupele Federaţiei Ruse. Destul de greu să le ceri autorităţilor de la Chişinău să îi controleze pe militarii ruşi, s-ar putea să nu reuşească. Această dispută inventată aruncă o perdea de fum asupra adevăratei probleme: implicarea trupelor din mai multe ţări în procesul de menţinere a păcii.



Şi în sfârşit, cel de-al treilea bolovan face parte din tactica de dezinformare a bătăuşului care îşi calcă în picioare victima şi strigă în gura mare că el este cel agresat. Autorităţile separatiste de la Tiraspol au reclamat dreptul de circulaţie internaţională pentru maşinile înmatriculate în zona separatistă. Pe de altă parte, nu cu multe zile în urmă, autorităţile separatiste de la Tiraspol au anunţat un nou regulament de înmatriculare a autovehiculelor care prevede îndepărtarea plăcuţelor de înmatriculare de la Chişinău. Destul de greu pentru R. Moldova să îşi asume libera circulaţie a autovehiculelor înregistrate la Tiraspol în afara oricărui control internaţional - orice maşină poate trece Nistrul cu o identitate şi poate ieşi de acolo cu alta.

Persoane cu cetăţenie neclară şi maşini cu identitate sub semnul întrebării sunt probleme mult prea mari pentru Uniunea Europeană pentru a fi acceptate cu formula „merge şi-aşa”. R. Moldova are nevoie de o guvernare stabilă, dacă politicienii doresc cu adevărat să poată vira printre aceşti bolovani. 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul