Astăzi 28 Ianuarie 2020, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:47
Abonamente

Actualitate 16 Noiembrie 2018, ora 09:02

Bucovina lui Eminescu

Marime Font

Profesorul Victor Crăciun, al cărui curs de literatură l-am audiat în studenție la Universitatea din Iași, l-a numit pe Eminescu, într-una din lucrările sale, „unificatorul spiritual al tuturor românilor, imediat după opera practică, făptuită de Al.I. Cuza la 1859 și modelată de Carol I”1.

În pragmaticul secol XX, aceasta este poate cea mai înaltă apreciere care i se poate face poetului român - alăturarea numelui său la cele ale artizanului Unirii și întemeietorului Statului Național Român. Însă opera politică și militară a celor doi oameni de stat nu ar fi dăinuit fără opera spirituală a poetului. Aceasta a însemnat Eminescu pentru România. Și dacă ne aducem aminte că primul contact cu lumea civilizată al copilului în vârstă de numai opt ani s-a săvârșit la Cernăuți, unde și-a însușit principalele cunoștințe despre lume și viață, atunci vom înțelege ce a însemnat Bucovina pentru el.

„Era strașnic la limba română...”

Pentru oamenii mai înstăriți din nordul Moldovei de pe la jumătatea secolului al XIX-lea era de bon ton să-ți trimiți odrasla la școală, la Cernăuți. Așa a făcut și căminarul Gheorghe Eminovici cu toți cei cinci feciori ai săi, și nu pentru că Moldova nu ar fi avut profesori de seamă. Capitala Bucovinei unde, în cei optzeci de ani de când trecuse în componența Galiției, se stabilizase influența austriacă, reprezenta pentru provincialii din acel colț de țară o altă lume. Dar nu numai prin cosmopolitismul boiernașilor locali se explică alegerea căminarului; gimnaziului din Cernăuți i se dusese faima, în special de când se mutase acolo, venind de la Blaj, fostul revoluționar pașoptist Aron Pumnul.

Loading...


Acesta a înțeles câtă nevoie au de limba natală românii din provincia ocupată și a refuzat Iașiul în favoarea capitalei bucovinene. În 1849, când Aron Pumnul a devenit – prin concurs! – șeful catedrei române din gimnaziu, populația română, fostă majoritară până în 1775, era marginalizată, iar germana devenise limbă oficială. Prin insistențele sale, acest mare patriot și eminent dascăl a reușit să mărească numărul orelor de predare a limbii române „de la 5 pe săptămână, la 16, cuprinzând toate cele opt clase ale liceului, fără a pretinde plată suplimentară pentru orele efectuate în plus, ci numai din credința că limba română, ca limbă a țării, trebuia cunoscută de toți absolvenții liceului”2.

Așa se face că la 1 septembrie 1858 băiatul venit de la Ipotești se înscrie direct în clasa a III-a primară la National Hauptschule. Aici va locui, ca și frații săi (și alți tineri români) la Aron Pumnul, care va juca un rol însemnat în viața sa. Cunoștințele căpătate la Botoșani, dar și osârdia învățăcelului îl vor ajuta să treacă clasa pe locul 15 din 72, la terminarea școlii clasându-se chiar al 5-lea din 82! După cum îl caracterizează Călinescu:

„Elevul era silitor, avea purtări bune și aplecare la învățătură, socotea mulțumitor și scria așijderi, nu era slab la religie, dar mai ales era strașnic la limba română. Credem și noi!”.

În continuare își urmează frații la K.K. Ober-Gimnasium (liceul german), unde se făcea serios carte. Profesorii – printre care V. Ilahevici, Profirius Dimitrovici, I. Litviniuc, I.G. Sbiera – erau exigenți și reușeau să-i țină în frâu pe cei aproape o sută de elevi aleși din toate națiile din zonă – germani, evrei, polonezi, ruteni, românii fiind –, în pofida politicii de deznaționalizare dusă de austrieci – majoritari. Datorită spiritului german, în școală domneau armonia și disciplina. Liceanul Eminovici era, după cum l-a descris fostul său coleg Teodor V. Ștefanelli, o fire vioaie și pusă pe șotii:

„Eminescu contribuia și el din toată inima și cu toată vioiciunea unui copil neastâmpărat ca să ridicăm pulberea de aer, și se întrecea cu noi, cine va sări mai ușor peste bănci”.

Aplecarea lui spre literatură și istorie – în dauna matematicii, din cauza căreia va rămâne chiar repetent un an – îl va face elevul preferat al lui Ernest Rudolf Neubauer, profesorul de literatură, el însuși un favorit al muzelor. Prietenul și biograful său Ștefanelli își amintește că pasiunea pentru lectură îl ținea mai departe de preocupările obișnuite ale adolescenților de vârsta sa:

„Pe când noi, iștilalți, duminicile și în ceasurile slobode mergeam adeseori să batem mingea pe câmpul de exercițiu din dosul grădinii publice,[...ș Eminescu prefera să stea acasă și să citească felurite cărți, care se găseau în biblioteca liceului [...ș iar când ne întorceam seara el avea obiceiul de a ne povesti din cele citite”.

Aron Pumnul - al doilea tată

Datorită strădaniilor lui Aron Pumnul (foto dreapta), biblioteca gimnaziștilor din Cernăuți era înzestrată cu lucrări ale marilor cărturari din toate provinciile istorice românești: Antim Ivireanu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Șincai, Petru Maior, dar și cu lucrări ale scriitorilor contemporani - V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu sau din literatura universală - în special franceză.

Cel mai mult l-au captivat însă pe viitorul poet cele șase tomuri ale Lepturariului rumânesc de Aron Pumnul, lucrare fundamentală a istoriografiei literare românești, care a premers cu aproape un secol excepționala Istorie a literaturii române a lui George Călinescu. În Viața lui Eminescu marele istoric și critic literar ni-l descrie cu multă căldură pe predecesorul său:

„Pumnul era foarte iubit de copiii români, pentru blândețea și răbdarea lui, dar mai ales pentru acel patriotism preacucernic pe care îl insufla tinerilor. În casa lui avea un fel de bibliotecă română clandestină, din care împrumuta cărți școlarilor, îndeosebi pe Alecsandri. La școală însă venea rar din cauza boalei care avea să-l ducă în curând la mormânt. Copiii îl primeau sărbătorește, căci Pumnul, care preda limba română și puțină istorie națională,vorbea în chip foarte atrăgător. Din păcate, durerea care-i dădea acel chip trist îl silea adesea să părăsească clasa înainte de vreme. Băieții îl petreceau până la trăsură și-l ajutau să se urce în ea, ba Eminescu îl ducea până acasă”3.

Lectura cărților din biblioteca lui Pumnul i-a asigurat o cunoaștere temeinică a literaturii române de până la el, precum și – lucru la fel de important – a limbii române, așa cum se vorbea ea atunci în toate provinciile noastre istorice. Dragostea pentru cărți și legătura afectivă creată între profesor și elev (s-a vorbit chiar că, după moartea fiului său, Aron Pumnul ar fi intenționat să-l înfieze pe mezinul familiei Eminovici) îl vor determina ca după terminarea liceului, în 1863, să revină pentru o vreme (în iarna lui 1865/1866) la Cernăuți în calitate de custode al acestei biblioteci. Biblioteca funcționa în casele lui Aron Pumnul, unde se va muta și Eminescu.

După spusele aceluiași Ștefanelli, în noua îndeletnicire, el „se simțea în elementul său, căci rânduise biblioteca și știa unde se află orice carte...”. În afară de literatură, aici și-a îmbogățit cunoștințele de istorie, întrucât biblioteca mai dispunea de nenumărate cărți de istorie, almanahuri, stampe (inclusiv ale voievozilor Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul) sau còpii după publicații ca Foaie pentru minte, inimă și literatură a lui George Barițiu. Așa cum remarcă profesorul Victor Crăciun în lucrarea citată:

„Beneficiul său cultural și lingvistic este covârșitor de pe acum, iar întâlnirea cu marile cărți ale lumii se face dintr-o perspectivă complexă, cu jocurile inerente ale luminilor și umbrelor propriei sale imaginații, hrănită mai întâi la tradiția înțelepciunii populare românești. Aici Eminescu împlinea formalitățile celei de a doua școli a vieții: întâlnirea cu scrisul național și universal, care se adăuga primei trepte, primare, naturale și intuitive, deprinsă la Ipotești până la vârsta de șapteopt ani. Școala sub privegherea lui Aron Pumnul îl maturizează brusc, gimnazistul acumulând între 1858 și 1863 cunoștințe docte și definitive pentru care alte minți s-ar fi trudit mai bine de un deceniu. Aici se așază mai întâi, pornind de la conceptul dascălului său patruzecioptist, stratul istoric și literar absolut trebuitor în tot ce va săvârși în curând”4.
Așadar, perioada bucovineană din viața lui Eminescu a avut o importanță esențială pentru formarea lui ca poet total, cum l-a numit Iorga, creând condițiile propice pentru manifestarea de timpuriu a geniului său poetic: „Universitatea” lui Aron Pumnul a însemnat totul pentru începuturile lui Eminescu5. Moartea în 1866 a mentorului l-a marcat profund pe discipol, care își exteriorizează sentimentele în poemul La mormântul lui Aron Pumnul, prima sa manifestare publică pe tărâm poetic, în care își face Bucovina părtașă la durerea sa:

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,
Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta
C-acuma din pleiadați auroasă și senină
Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,
Se stinse-o dalbă stea.
Cu Bucovina în suflet
Dar moartea lui Aron Pumnul a însemnat numai sfârșitul din punct de vedere calendaristic al perioadei bucovinene din viața lui Eminescu, pentru că poetul se va simți toată viața legat cu sufletul de locul uceniciei sale. Dorul de Bucovina îi inspiră poezia La Bucovina, trimisă în iulie al aceluiași an revistei Familia:

N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,
Geniu-ți romantic, munții în lumină,
Văile în flori,
Râuri resăltânde printre stânce nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste câmpii-n zori.

Și, mai cu seamă, nu va uita că Bucovina este pământ românesc și că trebuie să se alipească cu țara și va milita pentru înfăptuirea acestui deziderat. De fapt, la Cernăuți tânărul licean începuse să înțeleagă marea tragedie a bucovinenilor aflați sub ocupație străină. În timpul peregrinărilor prin toate provinciile istorice ale României i se va dezvolta sentimentul apartenenței la națiunea română. În perioada studenției la Viena, datorită maturizării timpurii, depărtării de țară, dar și mediului intelectual favorabil, Eminescu se manifestă ca un înflăcărat patriot, militant pentru drepturile românilor din teritoriile ocupate și îndeamnă la acțiune pentru unitatea lor spirituală.

O astfel de acțiune este tocmai organizarea Congresului spiritualității românești de la Putna din toamna lui 1871. În lucrarea biografică menționată, G. Călinescu descrie implicarea lui Eminescu în pregătirea Serbărilor de la Putna și, mai ales, a „congresului studenților români din toate părțile, care să imprime o singură direcțiune a spiritului românesc”, primul Congres al spiritualității românești. Dacă ideea Serbărilor îi venise lui Aurel Mureșianu, Eminescu are meritul de a fi propus organizarea, tot atunci, a unui congres al studenților români, întrucât „cu o ocaziune atât de favorabilă în felul său am putea să ne gândim mai serios asupra problemelor ce viitorul ni le impune cu atâta necesitate”. Ca unul din cei mai activi membri ai societăților studenților români de la Universitatea din Viena, el începe să le vorbească colegilor săi despre rolul ce le revine în crearea conștiinței unitare de neam, care se poate realiza numai printr-o legătură strânsă a românilor din Imperiu.

Mai mult chiar, trimite la ziarul Federațiunea din Pesta, articolele Să facem un congres și În unire e tăria, în care cerea „organizarea unui congres al națiunii române, care să comunice tronului voința ei”. Motivul concret al Serbărilor ar fi fost împlinirea, în 1870, a 400 de ani de la ctitorirea mănăstirii Putna, iar ziua cea mai potrivită ar fi fost 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii, când se aduna multă lume, venită și din alte colțuri de țară. Din cauza condițiilor internaționale (războiul franco-german), dar și a greutăților de ordin intern, dintre care principala era lipsa de fonduri, ideea se va materializa de-abia în anul următor, și aceasta mai ales ca urmare a insistenței lui Eminescu și a altor câțiva tineri entuziaști.

Ca membru și secretar al comitetului de organizare al Serbărilor, tânărul poet, devenit deja cunoscut prin poeziile sale, va trimite apeluri către comitetele ad-hoc din București, Iași, Paris, Berlin, Liège, Lipsca și din alte centre universitare pe unde se împrăștiase tinerimea română studioasă și se va deplasa chiar în țară, împreună cu Slavici, pentru a face o campanie în presă în favoarea acestei manifestări. Din păcate, din cauza deosebirilor de păreri dintre studenții de la Viena, care militau pentru realizarea unei unități culturale, și cei din țară, naționaliști excesivi, care voiau unitatea politică, Congresul nu a avut rezultatele pe care și le-ar fi dorit organizatorii. Călinescu consideră însă că altul este marele lui folos:

„Dacă efecte imediate ale acestui congres n-au fost, el a lăsat totuși anumite dispoziții în sufletul unora, și de n-ar fi decât rolul pe care Eminescu l-a avut în pregătirea lui și adâncul spirit patriotic pe care l-a derivat din el, și ar merita totuși să umple cîteva pagini din istoria culturii noastre”.
După cum am văzut, Eminescu a consumat multă energie pentru pregătirea Serbărilor și și-a pus tot sufletul în organizarea Congresului, iar eșecul lui l-a marcat profund, urmărindu- l tot restul scurtei sale vieți. În sprijinul afirmației noastre cităm, tot din Călinescu, reacția poetului la sosirea în gara Viena, la 2 noiembrie 1883. Prin grija lui Maiorescu fusese adus în Austria pentru tratament, de Chibici-Râvneanul, prietenul și fostul său coleg de liceu și universitate.

Poetul, cu mintea rătăcită, revăzu „după o trecere de 12 ani orașul celei mai frumoase tinereți, cu mintea întunecată și chinuită de năluci: Unde-i vremea aurită, / Oare când s-a fi înturs? / Când l-aceeași școală naltă / Vizitam același curs. În gară, amintindu-și poate că acolo luptase pentru înfăptuirea unității morale a românilor în pregătirea știutului congres de la Putna, strigă, în clipa coborârii din tren: România liberată! România liberată!, lăsându-se sprijinit de dr. C. Popasu, nepotul lui Titu Maiorescu”6.

Eminescu aduce Răpirea Bucovinei la Cernăuți

Dar în 1875 se împlinea un secol de la smulgerea Bucovinei din trupul Moldovei și trecerea ei în componența Imperiului Austro-Ungar prin complicitatea coruptă a celorlalte două imperii vecine. Austriecii plănuiau să sărbătorească acest eveniment odată cu inaugurarea unei universități germane la Cernăuți, în toamna lui 1875. Intelectualii patrioți din țară au considerat că este un bun prilej pentru a demasca acest troc murdar cu teritoriul românesc, mai ales că le picaseră la țanc niște copii după documente ale curții habsburgice. Despre ce documente era vorba?

În 1874 a murit cărturarul bucovinean Eudoxiu Hurmuzachi (foto dreapta), care-și dedicase întreaga viață strângerii de documente istorice în scopul de a scrie o istorie națională. Moartea prematură nu i-a permis însă să-și ducă opera la bun sfârșit. De teamă ca documentele, copiate din arhivele vieneze, să nu fie confiscate de austrieci, fratele său, Gheorghe Hurmuzachi, a donat întregul material lui Titu Maiorescu.

Acesta s-a deplasat imediat la Cernăuți pentru a le prelua. Devenind ministru al cultelor și instrucțiunii publice, a desemnat o comisie formată din D.A. Sturdza, M. Kogălniceanu, Al. Odobescu, T. Rosetti și secretar – I. Slavici, care trebuia să se ocupe de valorificarea lor. La cererea lui Slavici, Eminescu va traduce o serie de documente, care vor intra în primul volum apărut în 1879. În paralel cu aceste materiale, I. Slavici pregătește, în 1874-1875, o broșură, intitulată Răpirea Bucovinei după documente autentice. M. Kogălniceanu o prefațează.

Documentele Curții habsburgice prezentau mașinațiunile diplomației imperiale și modul în care a fost mituită Poarta pentru a-și da acordul la acest furt de teritoriu românesc. Poetul entuziast a riscat, transportând clandestin un geamantan cu câteva sute de exemplare ale broșurii la Cernăuți, unde au fost distribuite ca pâinea caldă patrioților români, câteva exemplare fiind trimise chiar și oficialităților locale. Când jandarmii au venit să le confiște, nu au mai avut ce.

„Vânzarea Bucovinei... de-a pururea o durere pentru noi”

Istoria zbuciumată a Moldovei l-a preocupat necontenit pe Eminescu. Publicistica îi permitea să-și exprime deschis ideile patriotice, să propage ideea unității conștiinței naționale, ceea ce a și făcut în articole ca: Idealul unității politice a românilor, Neutralitatea teritoriului român, Credința în trăinicia poporului român, Dreptul nostru istoric, Unitatea preexistentă a poporului nostru, Ideea unirii românilor, trecutul ca oglindă a viitorului, Idealul politic al unei Daco-Românii.

Având la dispoziție, ca redactor, gazeta Curierul de Iași, el va consacra pagini întregi ocupării Bucovinei de către austrieci și asasinării lui Grigore Ghica, voievodul moldovean, care protestase împotriva acestei fărădelegi:

„La anul 1774 au intrat oștirile austriecești cu disprețul oricărui drept al ginților, în pace fiind cu Poarta și cu Moldova, în partea cea mai veche și mai frumoasă a țărei noastre; la 1777, această răpire fără de samăn s-a încheiat prin vărsarea sângelui lui Grigore Ghica Voievod. Fărădelege nepomenită, uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată (aluzie la împărăteasa Austriei – n.a.) și pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o veșnică pată pentru împărăția vecină, de-a pururea o durere pentru noi. Dar nu vom lăsa să se închidă această rană.

Cu a noastre mâini o vom deschide de-a pururea, cu a noastre mâini vom zugrăvi icoana Moldovei de pe acea vreme, și șirurile vechi, câte ne-au rămas, le vom împrospăta în aducere aminte, pentru ca sufletele noastre să nu uite Ierusalimul. Căci acolo e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele mărirei noastre, acolo scaunul firesc al unui mitropolit, care în rang și neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moaștele celor mai mari dintre domnii români, acolo doarme Dragoș, îmblânzitorul de zimbri, acolo, Alexandru, întemeietorul de legi, acolo Ștefan, zidul de apărare al creștinătății”.

Și în alt loc:

„Văzând stupul matern al Moldovei întregi vândut austriecilor de către ruși și turci, chiar Vodă au protestat, au amenințat chiar Poarta; dar diplomația austriacă, știind prea bine ce slabă e Moldova și domnia ei, au ajuns să-l ponegrească pe Vodă la Poartă, încât aceasta, servită ea însăși de oameni cumpărați cu bani austrieci, a dat contra nobilului Voievod ordinul de asasinare”, pentru că acesta „va urmări întotdeauna reîntregirea patriei sale, fie prin război, fie prin diplomație; de aceea trebuie înlăturat”7.
Viața zbuciumată l-a ținut pe Eminescu departe – numai fizic! – de Bucovina lui dragă. Din documente nu rezultă că ar mai fi fost la Cernăuți pînă la sărbătorile Crăciunului 1885, când s-a dus să-și viziteze sora, Aglae Drogli. De acolo a mers împreună cu prietenii locali și cunoscuții de demult A. Dașchievici, Vasile Bumbac, Ștefureac, C. Mandicevski, I. Isopescu la Suceava, unde directorul gimnaziului, A. Dracinski, își serba onomastica. Pentru a-l dispune pe poet, care stătea „mereu întunecat și cu gura încleștată, catihetul gimnaziului, Scharnagel, dădu ca etimologie a numelui Eminescu cuvântul «eminere», «a se ridica deasupra altora», ceea ce era adevărat și prin talent, și prin suferință”8.

Spiritul lui Eminescu va dăinui mereu în conștiința poporului român. Românii continuă să trăiască tot dezbinați – împrăștiați fie de meandrele istoriei, fie de vicisitudinile sorții, fie de ambițiile politice ale potentaților de moment. Poate și idealul de unitate spirituală a românilor, atât de drag lui Eminescu, ar fi rămas un simplu deziderat dacă nu s-ar fi implicat în realizarea lui Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, care, reunind personalități culturale de prim rang ale românilor din țară și de peste graniță, a preluat tradiția Serbărilor de la Putna și a Congresului Spiritualității Române.

Numai că, din aceleași motive pentru care Eminescu propunea organizarea Congresului odată cu Serbările la hramul bisericii mânăstirii Putna, congresele actuale nu-și mai desfășoară lucrările la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ci la Alba Iulia, un alt loc de pelerinaj pentru poporul român după înfăptuirea Unirii Mari.

1. Victor Crăciun, Eminescu regăsit, ed. SEMNE, 1998
2. Gh. C. Moldoveanu – Limba română în Bucovina. Statutul socio-cultural și politic, Iași, Ed. A 92, 1998. Citat după Ion Popescu-Sireteanu – Limba românească în Bucovina. 1775-1918, Glasul Bucovinei, nr. 3-4/2004, p. 104
3. G. Călinescu - Viața lui Eminescu, EPL, București, 1966, p. 56
4. Victor Crăciun, op.cit., p. 84
5. idem
6. G. Călinescu, op.cit., p. 286
7. V. Crăciun, M. Eminescu-Capodopere, Fundația Europeană Drăgan, București, 2001
8. G. Călinescu, op.cit., p. 295

Sursa: https://www.historia.ro

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Moldova 28 Ianuarie 2020, ora: 08:47

Președintele Dodon anunță reparații de peste jumătate de milion pentru Casa-muzeu Pușkin din Chișinău. Reparația va începe în martie-aprilie curent.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 08:37

Reuters /// Hackeri din zona Turciei s-ar afla în spatele atacurilor cibernetice din Grecia

Reuters /// Hackeri din zona Turciei s-ar afla în spatele atacurilor cibernetice din Grecia

Atacurile asupra unor pagini de internet ale unor instituţii de stat şi ale unor organizaţii din Europa şi Orientul Mijlociu se crede că sunt opera unor hackeri care acţionează în interesul guvernului turc, potrivit relatărilor agenţiei Reuters, care citează trei demnitari...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 08:29

Alarmă falsă / Pacientul din Bacău nu are coronavirus, ci gripă. Va fi externat marți

Alarmă falsă / Pacientul din Bacău nu are coronavirus, ci gripă. Va fi externat marți

Pacientul din Bacău, transferat la Institutul „Matei Balș”, nu este infectat cu coronavirus ci are gripă, informează Ministerul Sănătății. Tânărul va fi externat în cursul zilei de marți și va continua tratamentul în ambulatoriu, potrivit Mediafax.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 28 Ianuarie 2020, ora: 07:57

Alexandru Pânzari a fost restabilit în funcția de șef al IGP

Alexandru Pânzari a fost restabilit în funcția de șef al IGP

Alexandru Pînzari a fost demis ilegal din funcţia de şef al al Inspectoratului General al Poliţiei. O hotărâre în acest sens a fost anunțată ieri de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 07:31

Horoscop 28 ianuarie 2020. Împlinire sufletească şi bucurie în familie

Horoscop 28 ianuarie 2020. Împlinire sufletească şi bucurie în familie

Astrologii au veşti bune astăzi pentru nativii zodiacului, atât în dragoste, cât şi în viaţa profesională. Profitaţi de oportunităţile care apar în viaţa voastră, mai ales dacă pot aduce succesul binemeritat. În dragoste, unele zodii au ocazia de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 07:10

GALERIA FOTO - Gala premiilor Grammy 2020. Cele mai frumoase ținute

GALERIA FOTO - Gala premiilor Grammy 2020. Cele mai frumoase ținute

Cea de a 62-a gală a premiilor Grammy a reprezentat o explozie de culoare și eleganță. Vedetele au venit la Staples Centre din Los Angeles pentru cea mai mare seară a industriei muzicale. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 07:05

Un deputat leton a trăit cu pensia minimală timp de o lună și a slăbit 8 kg

Un deputat leton a trăit cu pensia minimală timp de o lună și a slăbit 8 kg

Peste o mie de letoni primesc o pensie minimală care nu depășește 100 de euro. Deputatul leton Gatis Licis, ca experiment, el însuși a încercat să trăiască o lună cu acești bani. Gatis Licis a spus că a venit la ideea realizării unui astfel de experiment din...

( ) Citeşte tot articolul

Carte 28 Ianuarie 2020, ora: 07:00

Bogdan Petriceicu Hasdeu IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT (PARTEA A II-a) CHEMAREA ȚĂRII

IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT (PARTEA A II-a) CHEMAREA ȚĂRII

B. Petriceicu- Hasdeu: IOAN-VODĂ CEL CUMPLIT - Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 06:59

Autostrada UNIRII rămâne pe hârtie cel puţin până în 2021. Guvernul Orban anunţă că la anul vom avea „documentaţie cap-coadă”

Autostrada UNIRII rămâne pe hârtie cel puţin până în 2021. Guvernul Orban anunţă că la anul vom avea „documentaţie cap-coadă”

Lucian Bode a declarat, luni, că documentația cap-coadă privind A8 va fi gata anul viitor, fiind necesară revizuirea studiilor de fezabilitate. Ministrul Transporturilor a mai adăugat că, marți, Guvernul va elimina parteneriatul public-privat pentru acest obiectiv, acesta fiind preluat de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 06:55

Polonia cumpără de la americani 32 de avioane F-35, de ultimă generație

Polonia cumpără de la americani 32 de avioane F-35, de ultimă generație

Polonia va semna, săptămâna aceasta, un contract cu firma americană Lockheed Martin, în valoare de 4,6 miliarde de dolari (4,17 miliarde de euro), pentru achiziţionarea a 32 de avioane multirol F-35, a anunţat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, informează Mediafax.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 06:35

Casă din capitală, mistuită de foc- VIDEO

Casă din capitală, mistuită de foc- VIDEO

Clipe de groază pentru o familie din capitală. Doi din cei cinci membri ai acesteia au nimerit la spital, iar casa le-a fost grav avariată în urma unui incendiu de proporții.  Flăcările au izbucnit în noaptea de 26 ianuarie și-au cuprins o casă bătrânească de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Ianuarie 2020, ora: 04:05

Va fi demis șefului SIS?

Va fi demis șefului SIS?

 Actualul director al SIS, Alexandr Esaulenco, ar urma să fie demis ín viitorul apropiat, după ce "cineva de departe" i-a cerut lui Igor Dodon să facă această mutare. Cei care i-ar fi cerut asta lui Dodon i-au impus şi un alt candidat, a declarat în această...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 27 Ianuarie 2020, ora: 15:54

De ce a fost exilat marele poet rus Puşkin la Chişinău şi cine l-a învăţat limba română

De ce a fost exilat marele poet rus Puşkin la Chişinău şi cine l-a învăţat limba română

La Chişinău există Casa-muzeu „Aleksandr Puşkin”, un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 15:28

O nouă schemă? Președintele a propus Guvernului să scoată la privatizare compania „Metalferos”

O nouă schemă? Președintele a propus Guvernului să scoată la privatizare compania „Metalferos”

Monopolurile create de guvernele anterioare (sic!) în domeniile economic și social vor fi distruse. Despre aceasta a anunțat luni, 27 ianuarie, președintele țării, Igor Dodon. Subiectul a fost discutat, la sfârșitul săptămânii trecute, la întrevederea șefului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 15:17

FOTO, VIDEO / Aeronava prăbușită în Afganistan nu este civilă și ar aparține Statelor Unite ale Americii

FOTO, VIDEO / Aeronava prăbușită în Afganistan nu este civilă și ar aparține Statelor Unite ale Americii Foto: foto simbol

Un avion de pasageri s-a prabusit, luni, in provincia Ghazni din Afganistan, la sud vest de Kabul, dupa ce a luat foc in aer din cauza unor probleme tehnice.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 15:01

Nicolae Furtună este noul director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

Nicolae Furtună este noul director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

Nicolae Furtună a câștigat concursul pentru funcția de director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Concursul a fost desfășurat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 14:58

FLASH /// Bărbat care s-a întors recent din China și are simptome de gripă, trimis de la Bacău la Institutul Balș din București

FLASH /// Bărbat care s-a întors recent din China și are simptome de gripă, trimis de la Bacău la Institutul Balș din București

Un bărbat care s-a întors din China în urmă cu câteva zile s-a prezentat la spitalul din Bacău, având simptome de gripă, și este trimis la Institutul Balș, potrivit unor surse oficiale.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 14:56

Un elicopter militar croat s-a prăbuşit în Marea Adriatică

Un elicopter militar croat s-a prăbuşit în Marea Adriatică

Un elicopter militar croat s-a prăbuşit în Marea Adriatică, luni, în timpul unui zbor de antrenament, a anunţat Ministerul Apărării de la Zagreb, citat de Reuters şi Xinhua.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 13:14

Ce se întâmplă cu PD? /// Diacov spune că merge săptămânal la întrevederi cu Dodon. Șeful Statului acuză alți deputați din PDM că ar gestiona „campanii fakenews” ce costă milioane de lei pe zi

Ce se întâmplă cu PD? /// Diacov spune că merge săptămânal la întrevederi cu Dodon. Șeful Statului acuză alți deputați din PDM că ar gestiona „campanii fakenews” ce costă milioane de lei pe zi

Președintele Igor Dodon susține că a găsit de unde vin fake-news-urile cu „stoparea pensiilor celor care au copii peste hotare” și „divorțul cu soția” la adresa șefului statului. Potrivit lui, în spatele acestora ar sta „unii deputați de la PD”, fără a preciza și cine anume.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 13:09

Prețurile și tarifele, dependente de ciclurile electorale

Prețurile și tarifele, dependente de ciclurile electorale

Anul 2020 a început cu scumpirea călătorilor interurbane, precedată de majorarea prețurilor la carburanți. Ulterior proprietarii microbuzelor au cerut și ei majorarea costului călătorii până la șase lei. Însă este puțin probabil că vor urma alte creșteri de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 11:36

Trei capete de acuzare pe numele lui Viorel Morari / Procuratura Generală i-a înaintat învinuirea definitivă

Trei capete de acuzare pe numele lui Viorel Morari / Procuratura Generală i-a înaintat învinuirea definitivă

Procurorii au depus demers de prelungire cu încă 30 de zile a mandatului de arest pe numele acestuia.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 11:20

Arhiva Moldovei digitalizată, pentru perioada 1811 – 1936, poate fi găsită acum online

Arhiva Moldovei digitalizată, pentru perioada 1811 – 1936, poate fi găsită acum online

Toate cărţile de metrică (condici parohiale) din țara noastră pot fi găsite acum pe internet.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 11:15

Curtea Constituțională condusă de Vladimir Țurcan „planifică” să cumpere o mașină de 800 de mii de lei / DOCUMENT

Curtea Constituțională condusă de Vladimir Țurcan „planifică” să cumpere o mașină de 800  de mii de lei / DOCUMENT

Curtea Constitutionala planifica sa cumpere o masina de 40 de mii de euro. Cel putin asta scrie in planul de achizitii publicat de institutie pentru anul 2020. Masina ar putea fi cumparata in luna februarie.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 11:09

Noi recorduri pentru Vinul Moldovei. Exporturile pentru 2019 au atins cele mai mari cifre din ultimii 5 ani

Noi recorduri pentru Vinul Moldovei. Exporturile pentru 2019 au atins cele mai mari cifre din ultimii 5 ani

Produsul mândriei naționale, Vinul Moldovei a încheiat anul pe un trend ascendent, înregistrând valoarea maximă a exporturilor din ultimii 5 ani. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Ianuarie 2020, ora: 11:06

Bărbat atacat cu un cuțit, în capitală. Carabinierii au reținut făptașul - FOTO

Bărbat atacat cu un cuțit, în capitală. Carabinierii au reținut făptașul - FOTO

Un bărbat a fost atacat cu un cuțit în sectorul Botanica al capitalei. Agresorul a fost reținut de carabinieri. Potrivit reprezentanților Inspectoratului General al Carabinierilor, În noaptea de 27 ianuarie 2020, aproximativ ora 02.15, pe strada Sarmizegetusa din capitală,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 27 Ianuarie 2020, ora: 10:26

De ce „moldoveanul” Dimitrie Cantemir spunea încă 300 de ani în urmă ca limba noastră este ROMÂNĂ?

De ce „moldoveanul” Dimitrie Cantemir spunea încă 300 de ani în urmă ca limba noastră este ROMÂNĂ?

"Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1719 și 1722 în care autorul explică de ce moldovenii sunt români...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 27 Ianuarie 2020, ora: 08:54

Care sancțiuni? Rivalul american al Kalașnikovului se face în Rusia!

Care sancțiuni? Rivalul american al Kalașnikovului se face în Rusia!

Compania rusă Fort construiește sub licență concurentul direct al AK-47: pușca de asalt americană AR-15.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)