Bunicii contra nepotilor

„The New York Times” publica, pe 8 aprilie, articolul intitulat „Protestele in Moldova explodeaza cu ajutorul Twitter” (http://www.nytimes.com/2009/04/08/world/europe/08moldova.html?_r=1&hp).
Ideea centrala a articolului este prapastia adanca formata intre generatia tanara si cea varstnica, tinerii protestatari folosind instrumentele caracteristice generatiei lor. In articol se spune ca multimea s-a adunat prin intermediul SMS-urilor, al retelelor sociale de mesagerie Twitter si Facebook. In acest scop, protestatarii si-au creat chiar propriul „tag” de cautare pe Twitter (http://search.twitter.com/search?q=%23pman).

In scopul mobilizarii politice, tinerii au folosit Internetul, telefoanele mobile si mesajele-text, ceea ce a ajutat, apropo, la intensificarea protestelor din Ucraina in 2004 si in Belarus in 2006. Cauza protestelor sunt alegerile parlamentare ce au avut loc duminica, atunci cand comunistii s-au ales cu 50 de procente din sufragii. Desi victoria comunistilor era anticipata, rezultatele au depasit asteptarile, scrie ziarul, iar opozitia a acuzat guvernarea de fraudarea alegerilor. Autorii articolului il citeaza pe Matti Sidoroff, purtatorul de cuvant al OSCE, in acest context: „In aer se simtea un miros puternic de speranta si de schimbare, ceea ce insa nu s-a intamplat”.
Ca motiv al confruntarilor ar servi, in opinia ziaristilor, dezbinarea din randul populatiei RM. Prabusirea URSS a adus beneficii mai multor tari din Europa de Est, nu insa si Moldovei unde declinul economic si instabilitatea s-au intensificat. Ca raspuns, in 2001, cetatenii nemultumiti au sprijinit intoarcerea comunistilor si a programelor lor sociale. Cu toate acestea, RM a ramas in mod dramatic saraca, iar tinerii au fost nevoiti sa paraseasca tara pentru a-si cauta de munca. Privirile lor sunt indreptate catre Vest, acesta fiind vazut ca ceea mai buna solutie pentru stabilitate economica. De aceea, ei au chemat guvernarea lui Voronin sa urgenteze integrarea mai grabnica cu Romania. In continuare, ziarul o citeaza pe Carroll Patterson, o doctoranda americana care isi scrie lucrarea pe tema schimbarilor economice din Moldova. „Criza mondiala globala a redus numarul de locuri in afara tarii, multi tineri moldoveni fiind trimisi inapoi acasa. Sansele acestor tineri au fost brusc limitate. De aceea, n-as numi ceea ce se intampla acum la Chisinau doar o miscare anticomunista. Este vorba mai degraba de confruntari dintre generatii. Nu e vorba de Comunisti contra Opozitie, ci de bunici contra nepotilor sai”, a mai adaugat ea.
Tot azi, la stirile de dimineata, Robert A. Wood, purtatorul de cuvant al Departamentului american de Stat, si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu actele de violenta de la Chisinau, insa a adaugat ca analistii politici de la Washington inca nu au hotarat daca scrutinul a fost liber si corect. Totodata, postul BBC o citeaza pe Baronesa Emma Nicholson, membra din partea Marii Britanii in Misiunea de observatori a OSCE, in ceea ce tine de corectitudinea alegerilor de duminica (http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7989360.stm). Ea a pus la dubii concluzia misiunii OSCE despre corectitudinea alegerilor, mentionand ca este dificil sa fii de acord cu aceasta. „Problema rezida in raportul OSCE, iar OSCE insemnand, desigur, rusii.
Punctul lor de vedere difera si difera foarte mult de punctul meu de vedere”, a spus ea pentru BBC News, adaugand ca are sentimentul foarte puternic („very, very strong feeling”) precum ca au existat manipulari cu voturile, desi nu a putut gasi deocamdata probele corespunzatoare. Presa germana, intre care postul TV ARD 1 si radioul Deutsche Welle, se refera mai mult la acuzatiile aduse de presedintele moldovean la adresa Romaniei, ca fiind instigatoarea din umbra a protestelor de la Chisinau.

Sub titlul „Un non-stat”, cel mai important cotidian german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (http://www.faz.net/s/Rub7FC5BF30C45B402F96E964EF8CE790E1/Doc~EE3C6CAFA0FCB4C4581C246B13D94F45E~ATpl~Ecommon~Scontent.html), publica un scurt articol cu referire la evenimentele din Moldova. Intre altele, in articol se afirma ca pe lume exista o categorie de asa-zise „non-state”, fiindca ele nu ar intruni criteriile definitorii in acest sens. Din varii motive geografice, etnice sau conflicte secesioniste, aceste tari se caracterizeaza doar prin urme vagi de ordine si guvernare. Intre acestea, ziarul include si RM, un produs rezultat din descompunerea URSS, unde limba romana este numita moldoveneasca, iar guvernarea oscileaza intre Rusia si UE. Obiect al unei permanente stari de criza, Moldova poate servi drept exemplu ca sfarsitul Razboiului rece a lasat in urma inca destule conflicte nerezolvate.

Sinteza de Alina Anghel, Germania