Astăzi 18 Aprilie 2019, Joi - Ultima actualizare la ora 12:07
Abonamente

Opinii & Editoriale 27 Octombrie 2016, ora 08:13    Din editia print

Marime Font

Chişinăul interbelic

Motto:
„Chişinăul în 1919 arăta ca oricare alt oraş provincial rus,
elementul românesc fiind încă intrus, dar în totalitate acasă în satele din apropiere.
Dar în 1925 Chişinăul era cu certitudine o capitală provincială românească, 
deşi cu un anumit specific rusesc”

(Charles Upson Clark)

Orașul nostru alb a făcut zilele astea 580 de ani. Pentru unii un motiv de supărare, că nu prea avem ce sărbători și că ar trebui să renunțăm la ideea sovietică de hram, pentru alții - ocazie de a lenevi și a sta acasă, dar în general am rămas cu o senzație că a fost sărbătoare. Mi s-a ivit posibilitatea în acest an de a fi la două zile ale orașelor, una la Riga, alta la Târgoviște. Știu oamenii să serbeze, cu imaginație și tradiție, de la care noi poate mai avem de învățat. Mai ales când e vorba de tradiție, pentru că dacă ne uităm la istoria orașului Chișinău, sunt lucruri importante de marcat și de apreciat, în special când privim în urmă la perioadele în care a fost clădit. Cu această ocazie, mi-am propus și eu să vă ofer o perspectivă interbelică asupra capitalei noastre, trecută în anul 1918 din centrul gubernial rus, în al doilea oraș românesc ca mărime și importanță.
Metamorfozarea Chişinăului interbelic, care nu a scăpat ochiului atent al unui vizitator străin cum era Ch. Clark, reflecta complexitatea transformărilor şi mutaţiilor care au intervenit în soarta întregii Basarabii după anul 1918, Chişinăul, la fel ca şi restul Basarabiei, a fost angrenat într-un proces intens de integrare, transformare şi modernizare după tiparele româneşti, logic şi inevitabil în contextul unui proces mai extins de modelare a noului stat românesc.

Cea mai complicată pentru noua administraţie a fost depăşirea moştenirii ţariste, deşi dificultatea acesteia nu se referea atât la aspectul ei material, de infrastructură, cât la ceea ce ţinea de dimensiunea sa umană, socială, intelectuală şi lingvistică. Aşa cum menţiona Ştefan Ciobanu „…dacă cineva doreşte să-şi facă o impresie despre Basarabia după oraşele sale, atunci ar comite o mare eroare - oraşele basarabene, în general vorbind, nu sunt o emanație a satelor ce le înconjoară…ele fiind o creaţie artificială a regimului rus”. Referindu-se concret la oraşul Chişinău, Andrei Popovici constata şi el că în Chişinău aspectul rus este mai pronunțat decât în oricare alt oraş al Basarabiei „…clădirile publice, cu stemele imperiale, inscripţiile în limba rusă de pe firmele comerciale şi industriale, graiul rus vorbit pe străzi, toate dădeau impresia că oraşul era complet rusificat”.


Acest aspect era confirmat şi de o statistică corespunzătoare. Chişinăul la începutul perioadei interbelice era al doilea oraş ca populaţie al României (după diferite estimări 114.896 locuitori, iar după datele Serviciului Statisticii regionale din Basarabia 133.000 de locuitori stabili (58.520 de bărbaţi şi 74.480 de femei) şi 66.500 de suflete de populaţie flotantă) şi era locuit în proporție de 45.9% de evrei şi de 30% de slavi, iar moldovenii constituiau 17,58% (conform recensământului imperial din 1897). În 1917 practic nu erau cărţi româneşti în Basarabia, iar în Chişinău nu era nicio bibliotecă sau librărie de carte românească.

Ruperea de moştenirea ostilă ţaristă era posibilă doar printr-o ofensivă politică, administrativă, culturală fără precedent. Un prim pas în acest sens a fost schimbarea denumirilor străzilor, pornind de la centrul istoric şi mergând spre periferii. Astfel Ţarskii Prospekt devine Bulevardul Alexandru cel Bun (azi Ştefan cel Mare), strada Suvorov devine Ştefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir), strada Reni devenea Kogălniceanu (denumirea actuală), Inzovskaia devenea Principele Carol (actualmente Lazo), Sadovaia era redenumită Drumul Viilor, apoi Inculeţ (în prezent Mateevici), Moghiliovskaia devine Paul Dicescu (actualmente Petru Movilă), Miciurina V. Hertza (de la bd. Ştefan cel Mare în jos) şi Unirii (mai sus de bd. Ştefan cel Mare) (azi Sfatul Ţării), iar Leovskaia devine General Berthelot (actualmente Şciusev). De remarcat faptul că multe dintre aceste schimbări nu au fost operate imediat după 1918, ci în anul 1924.

La 4 septembrie 1918 erau desfiinţate prin decret regal Duma (primăria) şi Uprava (Consiliul municipal) al oraşului Chişinău, iar conducerea oraşului era încredințată unei comisii interimare compuse din 6 membri (2 moldoveni, 2 ruşi şi 2 evrei), în fruntea căreia era numit Vasile Herţa.
Atenţia deosebită pe care România o acorda provinciei şi oraşului Chişinău a fost confirmată imediat după unire de intensitatea şi importanţa vizitelor efectuate de înalţi oficiali români şi oameni de cultură în oraş. Astfel, la 24-28 martie 1918 la Chişinău concertează pentru prima oară Orchestra simfonică sub bagheta lui G. Enescu, iar la 26 martie 1918 la Chişinău venea preşedintele Consiliului de Miniştri al României Al. Marghiloman, însoţit de reprezentanţii guvernului. La 20-21 mai 1918 Chişinăul era vizitat pentru prima oară de regele Ferdinand I al României. Suveranul României a mai vizitat oraşul de două ori (20-23 mai 1920 şi 8 septembrie 1925), iar următoarea vizită a unui suveran român a fost la 3-4 iunie 1935, când regele Carol II, însoţit de tot guvernul țării poposea la Chişinău, după o călătorie mai îndelungată în provincie. Carol II a vizitat oraşul ultima oară în ianuarie 1940.

La 18 aprilie 1918 este introdusă prin decret regal unitatea monetară românească – leul. Rata de schimb în Basarabia era de 1 rublă rusească la 1 leu 60 bani. Rubla a mai circulat o perioadă la Chişinău, dar la 13 august 1920 legea privind scoaterea din circulaţie a rublelor obliga populaţia să renunţe la această monedă. Haosul produs de război şi de schimbul banilor a determinat inflaţie şi speculă, iar în vederea preîntâmpinării acesteia era emisă „Legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite”, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 59 din 17 iulie 1923. În conformitate cu aceasta, în oraş începând cu 1 decembrie 1923 erau fixate preţuri maximale la produse şi servicii: a. Păsări - găină bucata – 25-35 lei; raţa bucata – 20-30 lei; curcan bucata – 70-90 lei; b. 1 kg de carne - de porc – 15 lei; de vită – 10 lei; c.1 kg de ceapă uscată – 25 lei; cartofi – 10-15 lei; pâine albă – 7 lei; pâine neagră – 5 lei; ulei de floarea-soarelui – 18-22 lei; ulei de cânepă – 25-30 lei; d. vin cal. I – 12 lei; vin cal. II – 10 lei; bere cu sticla – 4 lei; e. La bărbierie - tuns – 4 lei; ras – 3 lei.

Chişinăul aspiră şi devine în perioada interbelică unul din marile centre urbane ale României întregite, cu o intensă viaţă culturală şi economică, cu o închegată comunitate academică. La 1 iulie 1919 a luat naştere la Chişinău Camera de Comerţ şi Industrie, iar în 1937 la Chişinău se crea Federaţia Camerelor de Comerţ din Basarabia. Preşedinte al Camerei a fost o perioadă Gherman Pîntea, tot el primar al Chişinăului în trei rânduri (1923, 1927-1928 şi 1932). În acelaşi timp se profilează şi un început de dezvoltare a sectorului bancar. La 15 ianuarie 1919 Banca Naţională a României deschidea prima sa filială la Chişinău, iar în iunie 1920 ia fiinţă „Banca Basarabia”. În anul 1921 la Chişinău este înfiinţat primul aeroport, alături de alte două oraşe ale provinciei.
După 1918, cercurile financiare franceze, engleze, belgiene au avut unele intenţii de investiţii în economia Basarabiei şi la Chişinău în mod special, însă situaţia din provincie, dar mai ales instabilitatea poziţiilor României, au oprit aceste încercări. Pan. Halippa declara la adunarea industriaşilor şi comercianţilor din Camera de comerţ şi industrie a Chişinăului: „Capitalul străin are temeri de a investi în Basarabia, deoarece Basarabia este până în prezent un teritoriu disputat”.

La Chişinău au fost construite multe case individuale, vile urbane, imobile cu apartamente de raport într-un stil specific, apropiat „Artei 1900” şi numit în mod curent „Stil neoromânesc” sau „Stil modern românesc”. În spiritul acestei orientări stilistice a lucrat la Chişinău arhitectul Nicolae Mertz. Lui îi aparţin casa de locuit de pe str. Kogălniceanu nr. 69, clădirea actualei galerii „Coral” de pe str. M. Eminescu. Similare din punct de vedere stilistic sunt şi vilele urbane realizate de alţi arhitecţi şi dispuse pe str. Sfatul Ţării (nr. 69), A. Bernardazzi (nr. 52), Vlaicu Pârcălab (nr. 57), 31 August (nr. 95), A. Mateevici (nr. 119) ş.a. Pentru toate aceste clădiri de stil neoromânesc sunt caracteristice compoziţii volumetrice cu o plastică activă, evidenţiată de contrastul între zidăria masivă şi spaţiile libere - logii, terase, balcoane etc. Coloanele din lemn sau piatră, utilizate în decorarea acestor edificii au detalii împrumutate din arhitectura tradiţional românească, în special inspirate din edificiile epocii lui Constantin Brâncoveanu. Din acest motiv una din denumirile acestui stil „neoromânesc” este „stilul pseudobrâncovenesc”. Tot atunci au fost construite multe clădiri cu destinaţie socială cum ar fi Palatul Muncii (viitorul Teatru Naţional „M. Eminescu”), Clubul ofiţerilor (viitorul hotel Moldova, azi sediul Mobiasbancă), şcoala pentru copiii feroviarilor (sediul policlinicii) etc.

Anumite schimbări se produc şi în aspectul Pieţei Centrale a oraşului. Monumentele ţarilor au fost înlăturate, iar locul devine central în timpul vizitelor suveranilor români, aici desfăşurându-se paradele şi manifestările oficiale. Sculptorul Alexandru Plămădeală finaliza în anul 1927â monumentul domnitorului Ştefan cel Mare, care era oficial inaugurat la 29 aprilie 1928. Monumentul era ridicat în colţul Grădinii Publice „Ştefan cel Mare”, situată la intersecţia dintre strada Seminarului şi Alexandru cel Bun (fosta Alexandrovskaia) şi înlocuia monumentul lui Alexandru al II distrus în anul 1918. Costul total al monumentului a fost estimat la 4 mln lei.

Sub administraţia românească Chişinăul cunoaşte şi primele veleităţi de democraţie. La 2-4 noiembrie 1919 aveau loc primele alegeri parlamentare, iar oraşul şi judeţul urmau să aleagă 12 reprezentanţi în Parlamentul României. La scrutin au participat 40 215 de alegători din cei 62 458 înscrişi în listele de vot, în campanie înscriindu-se cinci partide politice – Partidul Ţărănesc, Partidul Democrat Independent, Partidul Democrat Muncitor şi două partide independente.

Cea mai redutabilă transformare oraşul o cunoaşte în plan cultural şi educaţional, ceea ce a dat un imbold important revigorării identităţii româneşti în întreaga provincie afectată de dominaţia anterioară. Dezvoltarea sistemului de şcoală românească, care urma să atenueze monopolul sistemului educaţional rus, a fost prioritară pentru noua administraţie românească. Lt. colonelul Hristescu, directorul noului liceu militar din Chişinău menţiona „...noi luăm parte la un mare proces de naţionalizare a populației native”, iar din perspectiva Bucureştilor politicile culturale urmau să cimenteze unirea Basarabiei cu România.

La 18 februarie 1918 era inaugurată Universitatea Populară din Chişinău, care avea trei secţii: literatură, juridică şi ştiinţifico-medicală. Înfiinţată de un grup de intelectuali în frunte cu Pan. Halippa, Şt. Ciobanu, Ion Pelivan ş.a., instituţia dată a fost considerată în epocă cea de-a cincea universitate de acest fel a României după cele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi. În afară de aceasta la Chişinău au mai fost inaugurate Facultatea de Teologie (la 8 noiembrie 1926) şi Facultatea de Ştiinţe Agricole (la 9 aprilie 1933, în ziua celei de-a 15-a aniversări a unirii Basarabiei cu România), ambele fiind filiale ale Universităţii de la Iaşi. În anul 1919 s-a fondat Conservatorul Unirea, în anul 1928 este înfiinţat Conservatoriul Naţional sub conducerea lui Traian Popovici, iar în anul 1936 era fondat Conservatorul Municipal sub îndrumarea lui Mihai Bârcă. La acestea a activat în perioada interbelică cea mai vestită soprană a Basarabiei, Lidia Lipovschi, care a concertat pe cele mai mari scene ale lumii, la Paris, Londra, Milano, New York etc.

În 1922 erau deja 48 de şcoli primare româneşti în Chişinău, dintre care 11 şcoli fuseseră anterior ruse, iar 9 evreieşti. Către anul 1940 în Chişinău funcţionau 50 de şcoli primare, inclusiv 17 şcoli mixte, 13 şcoli de fete, 14 şcoli de băieţi, 6 şcoli evreieşti, 11 licee, trei gimnazii, Şcoala normală de învăţători „Mihai Viteazul”, Şcoala normală eparhială, Seminarul de Teologie, Şcoala de contabilitate. De asemenea sunt atestate în perioada interbelică Liceul militar „Regele Ferdinand I” (director C. I. Cealîc), Liceul comercial de băieţi (director Eberman), Liceul de fete „Principesa Dadiani” (director R. Galin), Liceul de fete „Regina Maria” (directoare A. Negrescu), Gimnaziul „Mihai Eminescu” (director N. N. Moroşanu), Gimnaziul industrial casnic (directoare E. Antonescu), Liceul „B. P. Hasdeu” (director V. Harea), Liceul eparhial (director M. Uşinevici Dumitrescu) şi altele.

La Chişinău apar în epocă un şir de asociaţii şi societăţi: Societatea Cultural-Iluministă „Făclia” (1918), Societatea Medicilor Veterinari din Basarabia (1918), Societatea Istorică şi Literară (1918), Societatea „Alliance Francaise de Chişinău” (1918); Asociaţia scriitorilor români din Basarabia (1919); Societatea de Bele-Arte (Arte Frumoase) (1921, creată de Alexandru Plămădeală); Asociaţia Culturală „Astra” (1926); Societatea Scriitorilor din Basarabia (1939); Societatea Filarmonică (iniţiată şi condusă de prof. Anatolie Coţovschi); Institutul Social Român din Basarabia (sub îndrumarea lui Pan. Halippa); Teatrul „Naţional” (cu sediul în fosta clădire a nobilimii basarabene).

O dimensiune importantă cunoaşte evoluţia presei basarabene. Printre ziarele şi revistele timpului putem enumera: Cotidianul „Sfatul Ţării” (1918, directori Ion Costin şi Nicolae Alexandri); „Şcoala Basarabiei”, revistă pentru cultură, învăţământ şi educaţie naţională (din 1918 până în 1923, director Ştefan Ciobanu); „Renaşterea Moldovei”, Revistă literară şi de propagandă naţională (1920, sub direcţia N. Dunăreanu şi L. Marian); Revista româno-rusă „Poetul” (apare în 1921, apoi reapare în 1937-1938, condusă de Iorgu Tudor); „Viaţa Basarabiei” (apare în 1921, reapare în 1932 şi a existat până în 1944, director Pan. Halippa); „Glasul Basarabiei” (1921, I. Inculeţ); „Arhiva CFR”, revistă bilunară pentru cultura profesională a lucrătorilor CFR (1922-1925, Ioan I. Apostolescu); „Cuvântul Basarabiei”, săptămânal (1923); „Gândul Neamului”, revistă literară, ştiinţifică, socială, bilunară (1924-1928); „Mărgăritare Basarabene”, revistă literară şi de folclor (1927); „Doina Basarabiei”, revistă lunară a Societăţii literar-artistice şi pedagogice a corpului didactic din Chişinău (1929); „Arhivele Basarabiei”, Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru (1929-1938); „Basarabia Noastră” (1930, iar din 1931 se va numi „Basarabia”, director-proprietar N. Rotaru); „Moldova de Răsărit” (1931); „Pagini Basarabene” (1931, Iorgu Tudor, este preluată în 1936 pentru scurt timp de L.T. Boga); „Basarabia de azi”, cotidian de informaţie (1932); „Din trecutul nostru”, revistă istorică (1933, condusă de G. Bezviconi); „Săptămâna” (1935, director - L.T. Boga); „Gazeta Basarabiei”, cotidian (1935-1940); „Itinerar”, Revistă literară bilunară, apoi lunară (1938-1940, condusă de Sergiu M. Nica). Alături de presa românească atestăm multiple reviste şi ziare ale comunităţii ruse şi evreieşti, inclusiv patru cotidiene de limba rusă şi un cotidian în idiş.
Chişinăul găzduia în perioada interbelică şi o intensă activitate sportivă. La 5 octombrie 1924 aici începea primul campionat regional la fotbal - „Liga Basarabeană”, la care participau cinci echipe, toate din Chişinău. Liga era alcătuită din echipele „Sporting” (Chişinău), „Fulgerul” (Chişinău), susţinută de organizaţia regională a Căilor Ferate Române, „Mihai Viteazul” (Chişinău), susţinută de funcţionarii şi militarii provinciei, „Macaby” (Chişinău), susţinută de mediile de afaceri evreieşti şi „Unitas”. Prima campioană a fost „Fulgerul”, iar rivalitatea pe parcursul perioadei interbelice era între trei cluburi chişinăuiene: „Mihai Viteazul”, „Sporting” şi „Fulgerul”. Aici jucau şi cei mai buni fotbalişti ai perioadei - Cearughin şi Sabatin (transferaţi ulterior la „Venus” Bucureşti, campioana României), cei patru fraţi Vîlcov, mari glorii ale fotbalului basarabean interbelic. Meciurile din Chişinău se jucau pe „Terenul Nemţesc” de lângă Parcul Carol, iar cei care nu iubeau fotbalul îi numeau pe fotbalişti „nebuni”.
În ajunul marilor transformări generate de conflagraţia mondială oraşul Chişinău era o urbe relativ aglomerată, cu o populaţie cifrată la aproximativ 120 000 locuitori (conform recensământului din 1930 în Chişinău locuiau 117 016 oameni), cu o arhitectură mixtă, ceea ce reflecta intercalarea culturilor rusă şi română, un oraş multietnic, care deşi ascundea tensiuni, era un loc în care fiecare etnie se putea reproduce cultural şi educaţional, un oraş important în noua fizionomie politică, economică şi culturală a statului român, multilateral deschis spre circuitul european şi internaţional.


 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 12:07

Air Moldova este una din companiile aviatice din întreaga lume în care Uniunea Europeană are încredere. Agenția de Siguranță Aeronautică Europeană a certificat Air Moldova ca fiind în conformitate cu standardele sale, ceea ce îi permite să efectueze fără...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 09:50

Deputații fracțiunii PDM vor dona salariile pe care le-au primit de la Parlament pentru luna martie. Anunțul, a fost făcut de lideru fracțiunii, Pavel Filip, într-o postare pe Facebook.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 09:00 de George Mârzencu

Zile și nopți de groază în satul Lopatnic / Pentru viol în grup şi alte perversiuni, comuniştii sovietici erau pedepsiţi în cel mai rău caz cu excluderea din partid

Zile și nopți de groază în satul Lopatnic / Pentru viol în grup şi alte perversiuni, comuniştii sovietici erau pedepsiţi în cel mai rău caz cu excluderea din partid Din editia print

După 6 și 7 iulie 1949, când o mare parte a basarabenilor a fost încărcată în vagoane și trimisă în Siberia, comuniști de tot soiul au rămas stăpâni pe gospodăriile confiscate și s-au apucat să bea și să mănânce din agoniseala celor deportați....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 08:34

Președintele Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski, a criticat miercuri Guvernul rus pentru că nu ia măsurile necesare în regiunea transnistreană, scrie Deschide.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 07:57

PROGNOZA METEO /// Azi vor mai cădea ploi izolat, însă, sfârşitul săptămânii ne va readuce soarele. Câte grade vor fi

Mâine vor cădea ploi doar izolat. Vântul va sufla din Nord-Est, slab, iar presiunea atmosferică va fi ridicată.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 07:07

(FOTO) Mercenar în Ucraina /// Un bărbat din Taraclia a fost reţinut de SIS

(FOTO) Mercenar în Ucraina /// Un bărbat din Taraclia a fost reţinut de SIS

Un bărbat a fost retinut în aceasta seară de ofiţerii SIS pe Aeroportul din Chişinău. Potrivit surselor publika.md, acesta ar fi un mercenar, care lupta în Estul Ucrainei. Banuitul a fost escortat la PCCOCS. Mercenarul de 32 de ani este originar din Taraclia şi este fost...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 07:06

TRAGEDIE /// Cel puțin 29 de turiști străini au murit într-un accident în Madeira (VIDEO)

Cel puţin 29 de turişti germani, 11 bărbaţi şi 18 femei, şi-au pierdut viaţa miercuri într-un accident rutier petrecut pe insula portugheză Madeira, informează agenţiile de presă internaţionale, scrie Agerpres.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 07:01

CAZ BIZAR /// Patru oameni răniţi de fulger în Atena, pe Acropole. “O furtună neobişnuită”

CAZ BIZAR /// Patru oameni răniţi de fulger în Atena, pe Acropole. “O furtună neobişnuită”

Incident neobişnuit în cea mai vizitată zonă turistică din capitala Greciei, 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 06:57

Deutsche Bank se pregătește de procese și amenzi imense pentru SPĂLAREA BANILOR din Rusia

Deutsche Bank AG, cea mai mare bancă din Germania, se așteaptă la amenzi, procese și posibila urmărire penală a conducerii superioare pentru rolul său în schema de spălare a banilor clienților ruși în valoare de până la 20 miliarde de dolari, scrie The Guardian, care...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 18 Aprilie 2019, ora: 06:53

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 18 APRILIE 2019. BALANȚELE POT INTRA ÎN CONFLICTE CU CEI DIN JUR

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 18 APRILIE 2019. BALANȚELE POT INTRA ÎN CONFLICTE CU CEI DIN JUR

Horoscopul zilei de 18 aprilie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 18 aprilie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 18...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 06:16

Această plantă este ucigaşă! Se vinde la toate florăriile

Această plantă este ucigaşă! Se vinde la toate florăriile

Narcisele se vând în această perioadă a anului în toate florăriile din România. Puţin ştiu cât de periculoasă este. Bulbii sunt foarte toxici, dozele peste 10 g pot fi letale.

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 18 Aprilie 2019, ora: 06:13

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci ouă fierte cu ceapă verde

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci ouă fierte cu ceapă verde

 La mesele din perioada Paştelui, alături de ouăle fierte, toată lumea pune şi platouri cu legume. Cea mai populară este ceapa verde. Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci ouă fierte cu ceapă verde

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 06:12

Dacia a cucerit Europa, de la începutul anului. Vânzările grupului Renault, care deține marca românească, pe creștere, în timp ce restul marilor producători scad

Dacia a cucerit Europa, de la începutul anului. Vânzările grupului Renault, care deține marca românească, pe creștere, în timp ce restul marilor producători scad

Vânzările de autoturisme Dacia au înregistrat în martie un avans de 21,6% în Europa, iar cota de piaţă a producătorului de automobile a urcat la 3,4%, de la 2,7% în perioada similară din 2018.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Aprilie 2019, ora: 04:00

(XI) SCRISORI DIN BASARABIA /// Năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci

SCRISORI DIN BASARABIA /// Năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci

Încă sub ministeriul lui Miliutin s-au luat nişte dispoziţiuni privitoare la poporaţiunile semi-civile, semi-militare ale imperiului, adică la aşa-numiţii cazaci. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 00:43

Un vultur pleşuv, specie dispărută în România de aproape un secol, a poposit într-o gospodărie de lângă Focşani

Un vultur pleşuv, specie dispărută în România de aproape un secol, a poposit într-o gospodărie de lângă Focşani

Un vultur pleşuv negru, o specie extrem de rară în Europa şi dispărută din ţara noastră de aproape un secol, a poposit marţi seară în gospodăria unui localnic de lângă Focşani, epuizat de drumul lung străbătut, şi a ajuns ulterior în carantina Centrului...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Aprilie 2019, ora: 00:25

Focul HARIC de la Ierusalim - minune sau înşelătorie?

Focul HARIC de la Ierusalim - minune sau înşelătorie?

An de an, cu ocazia Paştelui ortodox, credincioşii se bucură de ceea ce ei numesc minunea Sfintei Lumini. Acest eveniment miraculos se petrece an de an în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în timpul slujbei de vecernie ce are loc în Sâmbăta Mare,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:19

Lovitură sub centură pentru Maia Sandu: Năstase consideră că PSRM trebui să desemneze un candidat la funcția de premier

Deputații PSRM sunt în drept să propună o candidatură pentru funcția de prim-ministru, deoarece au 35 de mandate în Parlament. Declarația aparține liderului PPDA, Andrei Năstase, și a fost făcută în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TV 8.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:19

Pământul a fost lovit de un obiect venit din afara sistemului solar

Un obiect venit din afara sistemului solar a intrat cu viteză în atmosfera planetei noastre, în urmă cu cinci ani, spun savanții de la Harvard.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:16

După Năstase, și Maia Sandu e supărată foc pe vizita deputaților PSRM la Moscova

Lidera PAS, Maia Sandu, este supărată și ea foc pe deputații PSRM, care au plecat in-corpore, la Moscova. Aceasta a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că socialiștii nu ar avea independența deciziilor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:12

Ilan ȘOR a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Chișinău

Ilan ȘOR a avut o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Chișinău

Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Politic ”ȘOR”, Ilan Șor, a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Principalele subiecte de discuție ale celor doi oficiali s-au referit la situația politică din țara...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:11

Alegeri prezidențiale în Ucraina: Proșenko și Zelenski vor participa vineri la o dezbatere, pe cel mai mare stadion al țării

Favoritul la alegerile prezidențiale din Ucraina, actorul de comedie Volodimir Zelenski, și rivalul său, președintele Petro Poroșenko, au convenit să aibă vineri o dezbatere pe cel mai mare stadion al țării, în Kiev, scrie AFP. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:11

SBU a reținut 7 membri ai forțelor speciale ruse care au comis acte teroriste în Ucraina

Serviciul de Securotate la Ucrainei (SBU) a reținut șapte persoane, membri ai unui grup terorist și de sabotaj, trimis de serviciile speciale din Rusia și o a opta persoană care a colaborat cu teroriștii pe teritoriul Ucrainei, a anunțat șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasil...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:09

VLAD PLAHOTNIUC: Vom sprijini în continuare tinerii talentați și dedicați, care fac performanță

Tinerii sportivi, care aduc faimă țării, vor fi sprijiniți și în continuare, pentru a face performanță. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc a făcut acest anunț, după ce campionul european de lupte Victor Ciobanu, cât și antrenorului său, Mihai Cucu, au fost premiați de fundația...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 14:08

Andrei Năstase crede că salariul de deputat este prea mic

Șeful fracțiunii parlamentare Platforma DA, Andrei Năstase, este nemulțumit de salariul pe care-l primește în calitate de deputat. Chiar dacă actualul Legislativ s-a întrunit o singură dată în ședință, iar fracțiunile parlamentare nu au reușit să formeze o...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2019, ora: 09:28

VIDEO teribil din Hâncești // Un șofer „canibal” și-a înfipt dinții într-un polițist

VIDEO teribil din Hâncești // Un șofer „canibal” și-a înfipt dinții într-un polițist

Un șofer s-a ales cu un proces penal pentru ultragierea oamenilor legii, după ce l-a mușcat de un deget pe un agent de patrulare. Incidentu a avut loc ieri, 16 aprilie, în apropiere de localitatea Bozieni, din raionul Hâncești. Imaginile cu momentul când șoferul îl...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)