Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Comentariu 30 Aprilie 2013, ora 06:50    Din editia print

Marime Font

Cine este agresorul la Varniţa?

Cele întâmplate la Varniţa sunt cunoscute de toată lumea: ocolind toate mecanismele de control şi de reglementare a conflictului, autorităţile separatiste de la Tiraspol au încercat să instaleze posturi de control. 

 
 
 

Localnicii s-au opus şi, după ce au schimbat îmbrânceli şi lovituri cu forţele transnistrene, au reuşit să obţină demontarea acestor noi posturi de control. Reacţiile de la Tiraspol par la o primă vedere amuzante, în realitate sunt cât se poate de îngrijorătoare. Să începem cu începutul: liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk. Acesta a comunicat pe Facebook că „dacă cineva aşteaptă un conflict, acest lucru nu se va întâmpla”, o afirmaţie frumoasă şi elegantă, care îl pune pe Şevciuk într-o poziţie corectă. El nu doreşte conflictul, alţii sunt cei care doresc aşa ceva, el este de partea liniştii şi stabilităţii. Cine pot fi ceilalţi, cei care doresc conflictul, nu este foarte greu de aflat: se vede la televizor cine se îmbrânceşte şi cine vrea să demonteze, cine se opune oamenilor de ordine îmbrăcaţi în uniforme.

Apoi vine Nina Ştanski, şi ea comunicatoare pe Facebook. În calitatea ei de reprezentant al autorităţilor de la Tiraspol, Nina Ştanski ne-a spus că posturile de la Varniţa erau destinate eliminării contrabandei cu alcool. Şi brusc, regiunea transnistreană, din regină a contrabandei zonale, devine printr-un simplu comentariu pe Facebook campioana combaterii negoţului ilegal cu alcool. Şi drept încheiere, Nina Ştanski mai aruncă o perlă: „În Republica Moldova aşteaptă ca noi să ne mâncăm unul pe altul, aşa cum se întâmplă la ei. Radicaliştii români nu vor rata acest moment”. Două chestiuni: prima – R. Moldova este o ţară instabilă în care politicienii se mănâncă unul pe altul; a doua – după colţ stau ascunşi radicaliştii români, gata să facă unele şi altele, nu este foarte clar ce, dar cu siguranţă nimic bun. Din păcate, politicienii de la Chişinău nu se mănâncă între ei, doar experimentează diverse scenarii posibile şi legale de confruntare politică. Doar în sistemele totalitare şi dictatoriale politicienii nu se „mănâncă” între ei la televizor; în astfel de sisteme politicienii sunt executaţi şi dispar brusc, ca prin farmec.



Dar bomboana din vârful tortului vine de la presa transnistreană. Supărarea cea mare a unuia dintre oficialii separatişti, citat într-un reportaj preluat şi la Chişinău era că „În limba rusă practic nu vorbea nimeni dintre ei”, referindu-se la locuitorii din satul Varniţa care au împiedicat montarea posturilor de control. Bine, la pachet mai vine şi acuzaţia că aceşti locuitori ar fi fost beţi, dar asta apare mai mult pentru a confirma acuzaţiile de contrabandă cu alcool. Nişte contrabandişti de alcool, care se opun organelor de ordine aflându-se în stare de ebrietate, cam aceasta este tabloul pe care încearcă să îl contureze autorităţile separatiste de la Tiraspol. Ba chiar mai rău: nişte contrabandişti beţi care nu vorbesc limba rusă! Acest ultim element pare să fi deranjat cel mai mult, acesta a fost paiul care a rupt cocoaşa cămilei. Rămâne să aflăm care este legătura dintre limba rusă, radicaliştii români şi contrabanda cu alcool. Eu am înţeles aşa din tot ce s-a întâmplat: autorităţile transnistrene, fără să respecte niciunul dintre angajamentele asumate până acum, au încercat să îşi extindă controlul asupra satului Varniţa.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul